.png)
𝗗𝗶𝗴𝗶𝘁𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝗰𝘂 𝗳𝗼𝗿𝘁𝗮: 𝗰𝗮𝗻𝗱 𝗶𝗻𝗰𝗮𝘀𝗲𝘇𝗶 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗯𝗮𝗻𝗰𝗮, 𝗱𝗮𝗿 𝗲𝘀𝘁𝗶 𝗶𝗺𝗽𝗶𝗻𝘀 𝘀𝗽𝗿𝗲 𝗣𝗢𝗦
🧾 𝗙𝗮𝗰𝘁𝘂𝗿𝗶. 🏦 𝗧𝗿𝗮𝗻𝘀𝗳𝗲𝗿 𝗯𝗮𝗻𝗰𝗮𝗿. ✅ 𝗧𝗼𝘁𝘂𝗹 𝘁𝗿𝗮𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹.
𝗔𝗽𝗼𝗶 𝘃𝗶𝗻𝗲 𝘂𝗻 𝗳𝘂𝗿𝗻𝗶𝘇𝗼𝗿 𝗰𝘂 “𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗰𝗮𝗿𝗱” 𝘀𝗶, 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿-𝗼 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿𝗮 𝗽𝗹𝗮𝘁𝗮, 𝘀𝗲 𝗿𝘂𝗽𝗲 𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗮 𝗲𝘅𝗰𝗲𝗽𝘁𝗶𝗲𝗶.
𝗗𝗲 𝗮𝗶𝗰𝗶 𝗶𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲 𝗽𝗼𝘃𝗲𝘀𝘁𝗲𝗮: 𝗰𝗼𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗲𝗿𝗳𝗲𝗰𝘁𝗮 𝗹𝗮 𝗶𝗻𝗰𝗮𝘀𝗮𝗿𝗶, 𝗶𝗺𝗽𝗼𝘀𝗶𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗽𝗹𝗮𝘁𝗶.
𝗣𝗼𝘃𝗲𝘀𝘁𝗲: “𝗙𝗶𝗿𝗺𝗮 𝗳𝗮𝗿𝗮 𝗣𝗢𝗦, 𝗱𝗮𝗿 𝗰𝘂 ‘𝘃𝗶𝗻𝗼𝘃𝗮𝘁𝗶𝗲’ 𝗹𝗮 𝗽𝗹𝗮𝘁𝗶”
Eu sunt un profesionist care lucreaza doar B2B.
Nu vand la tejghea. Nu am clienti care vin cu bani in mana. Nu am casa de marcat. Nu incasez numerar. Nu incasez cu card.
📄 Trimit facturi.
🏦 Clientii mei platesc lunar, prin transfer bancar, in contul firmei.
Pe partea de incasari, sunt deja in “modelul digital” pe care statul spune ca il vrea: trasabil, clar, verificabil.
Si totusi… intr-o zi imi dau seama ca “problema” nu e la incasari. E la plati.
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟭: 𝗖𝘂𝗺𝗽𝗮𝗿 𝗼 𝗹𝗶𝗰𝗲𝗻𝘁𝗮 𝗼𝗻𝗹𝗶𝗻𝗲
Am nevoie urgent de o licenta software. Intru pe site. Pun produsul in cos.
La final, furnizorul imi ofera doar:
💳 plata cu cardul
📱 plata prin aplicatie
…dar NU imi ofera plata prin OP (ordin de plata) / transfer bancar clasic.
Eu ce fac?
Daca platesc cu cardul, n-am platit “exclusiv prin cont bancar” in sensul restrictiv al exceptiei.
Daca nu platesc, nu pot lucra.
Si atunci apare intrebarea logica:
👉 Daca statul vrea ca firmele sa fie “cashless”, de ce nu obliga furnizorii sa permita si plata prin OP, nu doar prin card?
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟮: 𝗖𝘂𝗿𝗶𝗲𝗿𝘂𝗹 𝘀𝗶 “𝗽𝗹𝗮𝘁𝗮 𝗿𝗮𝗽𝗶𝗱𝗮”
Comand consumabile. Vine curierul.
Optiunile reale sunt:
💳 POS la livrare
💵 numerar
Uneori nici nu exista “platesti ulterior prin OP” fara contract.
Daca nu accept aceste optiuni, nu primesc marfa.
Daca le accept, “am incalcat” iarasi conditia stricta de plati.
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟯: 𝗣𝗘𝗖𝗢 𝘀𝗶 𝘂𝗿𝗴𝗲𝗻𝘁𝗮
Am de alimentat. E seara. Sunt pe drum.
La pompa, realitatea e simpla:
💳 card la POS
(transfer bancar pe loc? aproape imposibil fara contract special)
Daca sunt “doar prin cont”, ar trebui sa am contract B2B, facturare periodica, plata prin OP.
Ok, dar nu toate firmele au volum, timp, sau logistica pentru asta. Uneori e urgenta.
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟰: 𝗠𝗮𝗴𝗮𝘇𝗶𝗻 𝗺𝗶𝗰, 𝘇𝗼𝗻𝗮 𝗳𝗮𝗿𝗮 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗮𝗹
Intru intr-un magazin mic sa cumpar un cablu, o hartie, o piesa.
Vanzatorul:
📡 nu are semnal bun
⚡ cade curentul
💳 POS-ul nu merge
si uneori nici nu are POS.
Ce fac eu?
Nu mai cumpar?
Il scot din piata?
Inchid economia locala doar pentru ca in teorie “totul trebuie sa fie digital”?
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟱: 𝗖𝗹𝗶𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹 “𝗰𝘂 𝗰𝗼𝗻𝘁𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝘁𝗲”
Am un client corect, B2B, dar intr-o luna are conturile blocate.
Nu poate face OP.
Daca eu am voie sa incasez doar prin banca, tranzactia se blocheaza.
Nu pentru ca nu exista bani, ci pentru ca sistemul a devenit rigid.
Si atunci intrebarea devine si mai mare:
👉 Digitalizam sau blocam circulatia economica?
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟲: 𝗙𝘂𝗿𝗻𝗶𝘇𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗲𝘅𝘁𝗲𝗿𝗻 𝘀𝗶 “𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗰𝗮𝗿𝗱”
🌍 Am nevoie de un serviciu din afara (abonament, platforma, tool, hosting).
📩 Primesc factura, dar la plata am doar:
💳 card / wallet
📱 plata prin aplicatie
❌ fara OP / transfer bancar “clasic” (sau exista, dar doar cu procedura greoaie)
Eu, ca firma din Romania, vreau sa raman pe un model curat: 📄 factura + 🏦 transfer.
Dar furnizorul nu are obligatia sa-mi accepte OP (in multe tari nici nu exista obligatia de a accepta un anumit tip de plata).
➡️ Rezultat: ori platesc cum cere el (card), ori nu mai cumpar.
Si aici apare ruptura: eu nu mai controlez “platile” in totalitate, desi incasarile mele sunt deja exclusiv bancare.
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟳: “𝗕𝗮𝗻𝗰𝗮 𝗲 𝗶𝗻𝗰𝗵𝗶𝘀𝗮 / 𝗻𝘂 𝗺𝗲𝗿𝗴𝗲 / 𝗮𝗶 𝗻𝗲𝘃𝗼𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗮𝗽𝗿𝗼𝗯𝗮𝗿𝗲”
⏰ E seara sau e weekend.
🛠️ Am nevoie urgent de ceva (consumabil, interventie IT, reparatie).
🏦 Banca are ferestre de procesare / limite / aprobari interne / intarzieri.
📌 In practica, multe plati “de urgenta” se fac:
💳 cu cardul firmei
sau printr-o solutie rapida acceptata de furnizor.
➡️ Daca regula cere “puritate absoluta” la plati, atunci economia reala se blocheaza exact cand ai nevoie de ea: in urgenta.
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟴: “𝗡𝘂 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿𝗮 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗽𝗹𝗮𝘁𝗶”
🏢 Intr-o entitate, platile nu sunt facute doar de administrator.
👤 Un angajat poate face o plata mica “ca sa rezolve repede”:
💳 cu cardul
💵 cu numerar
🧾 pe bon, in graba
🤷♀️ Nu din frauda. Din eroare, urgenta, oboseala, lipsa de alternativa.
➡️ O singura plata “altfel” si, practic, nu mai poti sustine conditia stricta “plati exclusiv prin cont”.
Si atunci ce faci? Te duci sa cumperi POS/solutii moderne “ca sa fii acoperit”, desi tu nu ai incasari la punct?
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟵: 𝗠𝗮𝗴𝗮𝘇𝗶𝗻 𝗺𝗶𝗰, 𝗰𝘂𝗿𝗲𝗻𝘁, 𝘀𝗲𝗺𝗻𝗮𝗹, 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗲𝘁
📡 Sunt zone fara semnal bun.
⚡ Sunt pene de curent.
📶 Sunt intreruperi de internet.
🛒 Exista economia reala: magazine mici, furnizori locali, servicii ad-hoc.
Unii nu au POS, unii au dar nu functioneaza.
➡️ Daca impui o regula care functioneaza doar cand infrastructura e perfecta, ajungi la inechitate:
✅ unii se conformeaza usor
❌ altii nu pot, desi sunt corecti
𝗘𝗽𝗶𝘀𝗼𝗱𝘂𝗹 𝟭𝟬: 𝗖𝗹𝗶𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗰𝘂 𝗰𝗼𝗻𝘁𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝘁𝗲
🧾 Eu lucrez B2B, cu facturi platite prin banca.
Dar intr-o luna, clientul meu are conturile blocate.
🏦 Nu poate face transfer.
📌 Nu e ca “nu exista bani”.
E ca sistemul devine rigid si tranzactia se blocheaza.
➡️ Intrebarea incomoda: cand legi legea de un singur canal, risti sa blochezi tranzactii legitime.
Finalul povestii: unde e, de fapt, problema
✅ Eu, ca prestator B2B, pot controla incasarile: factura + transfer bancar.
❌ Dar nu pot controla complet platile: depind de furnizori, infrastructura, urgenta si eroare umana.
📌 Daca exceptia este conditionata de “plati SI incasari exclusiv prin cont”, atunci:
devine aproape imposibil de respectat pentru multi contribuabili
iar efectul economic este ca multi vor ajunge sa plateasca pentru “instrumente moderne” (contracte, comisioane, implementare), chiar daca nu le folosesc la incasare.
🎯 Asta este diferenta intre digitalizare (care simplifica) si “digitalizare pe genunchi” (care transfera cost si risc in economie).
Comparatie internationala (pe scurt, cu sens)
🌍 Europa nu are un model unic.
🇮🇹 Italia / 🇬🇷 Grecia
➡️ au mers pe modelul “accepta plata electronica la incasare / nu refuza cardul”, cu sanctiuni pentru refuz.
Adica obligatia e tintita in zona incasarii (relatia cu clientul), nu conditionata de cum iti platesti tu furnizorii.
🇵🇹 Portugalia
➡️ exista pozitie oficiala ca nu esti obligat sa accepti carduri (numerarul ramane relevant).
🏦 ECB / zona euro
➡️ se pune accent pe protejarea numerarului ca sa eviti excluderea si blocajele.
📌 Concluzie comparativa:
in alte state obligatia (unde exista) este de regula gandita la incasare
la noi, exceptia conditionata de plati + incasari face regula greu de aplicat practic si impinge costuri in economie
Aici nu mai vorbim despre “accepta card”.
Vorbim despre o conditie care, aplicata strict, te poate pune in situatia absurda:
incasezi perfect legal si trasabil (B2B, prin banca)
dar esti “neconform” pentru ca, la plati, economia reala functioneaza cu exceptii, urgenta, lipsa semnalului, lipsa internetului, furnizori care nu accepta OP
Si atunci ajungem la concluzia pe care multi o evita:
📌 Nu poti cere “plati SI incasari exclusiv prin cont” ca standard practic pentru toata economia, fara sa creezi blocaje si inechitati.
Daca vrei sa ceri ceva corect, cererea logica ar fi:
✅ daca statul vrea plata prin cont, atunci trebuie sa existe obligatie reala ca furnizorii sa permita OP/transfer, nu doar card.
✅ iar obligatiile trebuie sa tina cont de infrastructura (semnal, curent, internet), altfel ai reguli care se aplica doar unora.
𝟯 𝗽𝗿𝗼𝗽𝘂𝗻𝗲𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗮𝗺𝗲𝗻𝗱𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁 (𝘀𝗼𝗹𝘂𝘁𝗶𝗶, 𝗻𝘂 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮)
𝟭) 𝗦𝗲𝗽𝗮𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗹𝗮𝗿𝗮: 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗮 𝘀𝗮 𝗳𝗶𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗮𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝗜𝗡𝗖𝗔𝗦𝗔𝗥𝗘, 𝗻𝘂 𝗱𝗲 𝗣𝗟𝗔𝗧𝗜
📌 Propunere:
Exceptia sa fie definita prin comportamentul de incasare (relatia cu clientul): daca incasezi exclusiv prin transfer bancar (B2B, pe factura), sa fii considerat conform fara POS.
✅ Efect:
elimina situatia absurda in care esti “neconform” doar pentru ca ai platit un furnizor cu card (pe care nu-l controlezi ca optiuni).
𝟮) 𝗢𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗲 𝗺𝗶𝗻𝗶𝗺𝗮 𝗕𝟮𝗕 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗳𝘂𝗿𝗻𝗶𝘇𝗼𝗿𝗶: 𝘀𝗮 𝗼𝗳𝗲𝗿𝗲 𝘀𝗶 𝗽𝗹𝗮𝘁𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗢𝗣/𝘁𝗿𝗮𝗻𝘀𝗳𝗲𝗿 (𝗻𝘂 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗰𝗮𝗿𝗱)
📌 Propunere:
Pentru tranzactii B2B (pe factura), furnizorii sa fie obligati sa ofere o optiune de plata prin transfer bancar (OP/IBAN), ca alternativa reala, nu doar card/wallet.
✅ Efect:
reduce dependenta de POS/card
elimina blocajul “vreau sa respect modelul bancarizat, dar furnizorul nu imi permite”
𝟯) 𝗖𝗹𝗮𝗿𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘀𝗹𝗮𝘁𝗶𝘃𝗮: 𝗽𝗹𝗮𝘁𝗶𝗹𝗲 𝗰𝘂 𝗰𝗮𝗿𝗱𝘂𝗹 𝗳𝗶𝗿𝗺𝗲𝗶 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝘁𝗼𝘁 “𝗽𝗹𝗮𝘁𝗶 𝗯𝗮𝗻𝗰𝗮𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗲”
📌 Propunere:
Introducerea unei clarificari ca platile facute cu card business atasat contului sunt tratate ca plati bancarizate (nu numerar), astfel incat o plata cu card (urgenta) sa nu “distruga” automat eligibilitatea unei entitati care incaseaza exclusiv prin banca.
✅ Efect:
reduce riscul de neconformare din urgenta/eroare umana
pastreaza logica trasabilitatii (oricum exista trasabilitate in cont)
4.Chiar daca propunem corectii legislative in Romania, ramane o problema care nu poate fi rezolvata prin conformare individuala: platile catre furnizori externi sau catre furnizori care nu ofera OP/transfer ca optiune. Atata timp cat exceptia este legata si de plati, contribuabilul roman ajunge captiv intre doua lumi: legea lui, care ii cere ‘puritate’ la plati, si piata reala, unde furnizorul decide metodele de plata. De aceea, daca nu se renunta la componenta de plati, legea trebuie sa contina o solutie explicita pentru situatiile in care plata prin transfer nu este disponibila.
Recomandari legislative (daca NU se renunta la “plati”)
1) Exceptie pentru “lipsa optiunii de transfer” (extern + intern)
📌 Propunere:
sa fie considerata indeplinita conditia de “plati bancarizate” si atunci cand furnizorul NU ofera transfer bancar ca optiune standard, iar plata se face cu un instrument trasabil (card business / procesator) din contul firmei.
✅ Efect:
nu penalizezi contribuabilul pentru optiunile impuse de furnizor
pastrezi trasabilitatea (scopul real)
2) Clarificare ca platile cu card business sunt “plati prin cont” in sensul exceptiei
📌 Propunere:
definire explicita: plata cu cardul atasat contului firmei este plata bancarizata (nu numerar) si nu exclude entitatea din sfera “cashless”.
✅ Efect:
rezolva urgenta, plati in afara programului, plati online
reduce riscul de neconformare din eroare umana
3) Prag de “toleranta” pentru plati mici/urgente (safe harbor)
📌 Propunere:
introducerea unui prag anual sau lunar (ex.: pana la X lei) pentru plati care pot fi facute cu card/numerar fara pierderea exceptiei, daca sunt documentate (bon/factura, motiv urgenta).
✅ Efect:
trateaza economia reala (plati mici, consumabile, situatii neprevazute)
elimina absurdul “o plata de 50 lei te scoate din exceptie”
Fraza finala (ferma, dar constructiva)
„Daca scopul este trasabilitatea si reducerea numerarului, atunci solutia este sa definim corect ‘plata bancarizata’ si sa nu conditionam exceptia de lucruri pe care contribuabilul nu le controleaza (furnizori externi, infrastructura, urgente). Altfel, nu digitalizam: doar transferam costuri si risc.”
„𝗗𝗶𝗴𝗶𝘁𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘂𝘁𝗶𝗹𝗮 𝗰𝗮𝗻𝗱 𝘀𝗶𝗺𝗽𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮 𝘀𝗶 𝘀𝘁𝗮𝗻𝗱𝗮𝗿𝗱𝗶𝘇𝗲𝗮𝘇𝗮. 𝗦𝗼𝗹𝘂𝘁𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝘀𝘂𝘀 𝗺𝘂𝘁𝗮 𝗿𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮 𝗱𝗶𝗻 𝘇𝗼𝗻𝗮 𝘂𝘁𝗼𝗽𝗶𝗰𝗮 (𝗽𝗹𝗮𝘁𝗶 + 𝗶𝗻𝗰𝗮𝘀𝗮𝗿𝗶 𝟭𝟬𝟬% 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗰𝗼𝗻𝘁, 𝗶𝗻𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗲𝗻𝘁 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲) 𝗶𝗻 𝘇𝗼𝗻𝗮 𝗮𝗽𝗹𝗶𝗰𝗮𝗯𝗶𝗹𝗮: 𝗶𝗻𝗰𝗮𝘀𝗮𝗿𝗶 𝗯𝗮𝗻𝗰𝗮𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗲, 𝘁𝗿𝗮𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲, 𝗼𝗽𝘁𝗶𝘂𝗻𝗶 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝗮𝗯𝗶𝗹.”
💬 Daca si tu ai patit situatii de genul:
💳 “doar card” online
📦 curier fara OP
⛽ PECO fara alternativa
📡 zona fara semnal
⚡ pana de curent
scrie-mi in comentarii “EXEMPLU” si spune-mi scenariul tau.
Le adunam intr-o lista clara, ca sa aratam ce inseamna “regula pe hartie” vs “viata reala”.Ai patit si tu un episod de genul asta (furnizor doar card, curier, urgenta, pana de curent, zona fara semnal)?