Daca ai puncte de lucru, 2026 vine cu o schimbare simpla, dar cu efecte mari: nu mai conteaza pragul de 5 salariati. Daca ai 1 salariat la o adresa diferita de sediul social, trebuie CIF pentru acel sediu secundar si raportare/virare distincta a impozitului pe salarii.
Legea 245/2025: puncte de lucru / sedii secundare – cand trebuie CIF, termene si procedura completa (ONRC + ANAF + D112)
Ce s-a schimbat de la 01.01.2026
Legea nr. 245/2025 modifica art. 32 alin. (7) din Legea 273/2006 si introduce regula practica:
daca ai o entitate (punct de lucru/sediu secundar), cu sau fara personalitate juridica, la alta adresa decat sediul social, cu cel putin o persoana care realizeaza venituri din salarii, ai obligatia sa soliciti inregistrarea fiscala a acelei entitati ca platitoare de salarii, la ANAF competent teritorial pentru adresa unde se desfasoara efectiv activitatea.
Pe scurt: pragul scade de la 5 la 1 salariat.
Termene (foarte importante)
ONRC: cererea de inregistrare pentru mentiuni (infiintare/desfiintare sedii secundare) se depune, de regula, in 15 zile de la actul modificator.
ANAF (declarare sedii secundare – existenta): Codul de procedura fiscala cere declararea sediilor secundare la organul fiscal central in 30 de zile (de la inregistrarea la RC sau de la actul de infiintare, dupa caz).
ANAF (CIF pentru sediu secundar cu salariati):
30 zile de la infiintare (entitati noi)
30 zile de la intrarea in vigoare (pentru entitati deja existente la 01.01.2026)
Practic: pentru existente la 01.01.2026, termenul curge in ianuarie 2026.
ANAF -> Primarie/DITL: in 5 zile de la inregistrarea fiscala, ANAF transmite copie a certificatului de inregistrare fiscala catre primar/organul local competent.
Ce inseamna „punct de lucru” in practica (si unde se declara)
1) ONRC – obligatoriu pentru puncte de lucru (sedii secundare)
Daca ai o adresa unde desfasori (sau declari ca poti desfasura) activitate, o inregistrezi ca sediu secundar la ONRC. ONRC publica ghidul pentru infiintare/desfiintare sedii secundare si termenul uzual de 15 zile.
2) ANAF – doua obligatii diferite
Aici se confunda cel mai des:
A) Declararea sediului secundar (ca existenta)
se face in termenul de 30 zile prevazut de Codul de procedura fiscala.
operational, multe firme folosesc D700 (mentiuni) pentru sedii secundare fara obligatia inregistrarii fiscale ca platitor de salarii (depinde de situatie si organ fiscal).
B) Inregistrarea fiscala a sediului secundar ca platitor de salarii (CIF/CUI sediu secundar)
se face doar daca sediul secundar intra sub incidenta art. 32 alin. (7) (adica are cel putin 1 salariat).
formularul folosit pentru sedii secundare este D060, publicat de ANAF (OPANAF 1699/2021).
Cele 2 scenarii clare (exact ce ai intrebat)
Scenariul 1: punct de lucru fara salariati (0 salariati)
ONRC: il inregistrezi ca sediu secundar.
ANAF: il declari ca sediu secundar (existenta) in 30 zile (Cod procedura fiscala).
CIF pentru salarii: NU (pentru ca nu exista „cel putin o persoana cu venituri din salarii”).
Scenariul 2: punct de lucru cu cel putin 1 salariat (1+)
ONRC: sediu secundar.
ANAF: soliciti inregistrarea fiscala a sediului secundar ca platitor de salarii (obtii CIF/CUI sediu secundar) in termen de 30 zile.
Formular uzual: D060 (declaratie sedii secundare).
ANAF informeaza primaria in 5 zile de la inregistrare (nu este, in regula, o „cerere separata” a firmei catre primarie pentru transmiterea certificatului; transmiterea este obligatia ANAF).
D112 si plata impozitului pe salarii – „distinct pe puncte”
Cand sediul secundar are CIF:
in D112 exista camp/coloana pentru „Cod de inregistrare fiscala sediu secundar” (se completeaza CIF-ul atribuit sediului secundar).
art. 32 alin. (7) cere ca evidenta contabila sa reflecte impozitul pe salarii calculat/retinut/virat pe fiecare entitate.
Concluzie operationala: stat de plata + raportare + virare distincta pe fiecare sediu secundar cu CIF.
Procedura rapida (SOP) – de pus in firma
Iti recomand sa lucrezi cu o procedura interna, ca sa nu depinzi de „memorie” in ianuarie/mai/august cand se mai deschid puncte de lucru.
SOP in 8 pasi (rezumat)
Decizie asociat / HGA: deschidere sediu secundar + dovada spatiu
ONRC: depunere (regula 15 zile)
Registru intern: adresa, data ONRC, status salariati (0/1+), responsabil
ANAF: declarare sediu secundar (30 zile)
Daca 1+ salariat: ANAF D060 pentru CIF (30 zile)
Payroll: configurare stat + D112 pe CIF sediu secundar
Plati: virare distincta impozit salarii pe fiecare sediu secundar (pentru alocare corecta pe UAT)
Dosar conformare: dovezi ONRC, depuneri ANAF, CIF, D112, OP-uri
Mini-model (copy/paste) – Notificare HR -> Payroll/Contabil
Il poti pune exact asa in email/Teams/WhatsApp intern:
Subiect: Alocare salariati pe sediu secundar – verificare CIF si raportare D112
Buna,
Incepand cu data de ..____, urmatorii salariati isi desfasoara efectiv activitatea la sediul secundar:
Denumire sediu secundar: ______
Adresa: ______
Salariati alocati (nume, functie, data inceput): ______
Va rog:
Confirmati daca sediul secundar are CIF pentru salarii (daca nu, initiati inregistrarea fiscala – D060).
Configurati statul de plata si D112 astfel incat impozitul pe salarii sa fie raportat si virat distinct pe CIF sediu secundar.
Confirmati prin reply pana la ..____.
Multumesc,
Nume | HR
Descarca resursa (Word)
Am pus procedura + mini-modelul intr-un Word gata de dat la clienti/equipei:
Descarca SOP + mini-model (Word)
Impact practic: costuri noi si efort de implementare (ce apare in plus din 2026)
1) Costuri bancare si operare (plati distincte)
Mai multe ordine de plata pentru impozitul pe salarii (se vireaza distinct pe fiecare punct de lucru cu CIF).
Comisioane bancare suplimentare (in special la bancile/planurile cu comision per OP).
Timp administrativ: verificari, conciliere plati vs. D112 vs. contabilitate (risc de eroare mai mare).
2) Costuri de software / configurare payroll
Configurari noi in programul de salarii: alocarea salariatului la sediu secundar, setarea CIF-ului de sediu secundar, rapoarte separate.
Posibil update de versiune / modul (unele softuri cer update platit sau consultanta).
Testare (o luna de “dry-run”): verifici ca D112, statele si OP-urile ies corect.
3) Costuri de conformare fiscala si documentare
Depuneri suplimentare (in special pentru firmele cu multe puncte de lucru):
- cereri/mentiuni pentru CIF sedii secundare (ex. D060, dupa caz),
- actualizari registru intern sedii secundare.
- Dosar de conformare mai stufos: decizii interne de alocare a salariatilor pe adresa de lucru, evidenta modificarilor (cine, cand, unde lucreaza).
4) Costuri indirecte: risc si control intern
Creste riscul de:
- virare pe CIF/UAT gresit,
- raportare incompleta in D112,
- necorelari intre HR (loc de munca), payroll (stat), contabilitate (conturi) si banca (OP).
- Ca sa reduci riscul, ai nevoie de procedura (SOP) + responsabilitati clare HR–Payroll–Contabil.
5) Costuri pentru salariati?
Nu ar trebui sa apara costuri directe pentru salariati (nu li se schimba contributiile/retinerile doar pentru ca firma plateste impozitul defalcat pe puncte de lucru).
Efectul e la angajator: operare, banci, soft, conformare.
Mini-lista (bullet):
- OP-uri separate = comisioane + timp
- setari in soft + update-uri
- proceduri interne + dosar de conformare
- risc crescut de erori (D112 vs plata)
Implementare (ca sa nu te coste inutil)
Negociaza cu banca un pachet cu OP-uri incluse sau comision redus.
Fa un registru unic (Excel) cu: adresa, CIF sediu secundar, salariati alocati, data schimbarii, persoana responsabila.
Stabileste o regula interna: „HR anunta Payroll/Contabil in 24h orice schimbare de adresa de lucru”.
Ruleaza 1 luna cu verificare dubla: stat vs D112 vs OP.
In teorie, masura urmareste “corecta alocare” a impozitului pe salarii catre UAT-ul unde se desfasoara activitatea. In practica, ea adauga straturi de conformare: CIF-uri pe sedii secundare, raportare defalcata, plati separate, actualizari in programe si comisioane bancare. Rezultatul este paradoxal: mai multa birocratie in numele digitalizarii, costuri mai mari pentru contribuabili si risc mai mare de erori si amenzi, fara un castig evident la nivel de venituri totale ale statului (se redistribuie, nu se “creaza” venit nou).
Legea nu creste impozitul pe salarii, dar creste costul de conformare: mai multe CIF-uri, mai multe plati, mai multe configurari si un risc operational mai mare.
„Din perspectiva antreprenorului, masura nu inseamna doar o regula noua, ci un lant nou de operatiuni: CIF pentru sediu secundar, setari in payroll, D112 defalcat, ordine de plata distincte, verificari si reconcilieri. In loc de simplificare, creste riscul de neconcordante si, implicit, riscul de sanctiuni, pentru o masura care la nivel de buget general are mai degraba efect de redistribuire intre UAT-uri.
Logica din spatele platii impozitului pe salarii la UAT-ul “unde e sediul / unde se desfasoara activitatea”
Care este ideea fiscala (ratiunea)
Impozitul pe venit (inclusiv cel din salarii) este o sursa importanta pentru bugetele locale. Legea finantelor publice locale stabileste ca o cota din impozitul pe venit se repartizeaza catre bugetele locale ale comunelor/oraselor/municipiilor pe ale caror teritoriu isi desfasoara activitatea platitorii.
Asta urmareste 3 obiective logice:
Echitate teritoriala: daca o firma are sediul social intr-un oras mare, dar produce activitate si foloseste infrastructura intr-o alta localitate (drumuri, utilitati, ordine publica, servicii locale), e logic ca o parte din impozitul pe salarii sa sustina UAT-ul unde se genereaza presiunea pe servicii.
Decentralizare financiara: autoritatile locale trebuie sa aiba venituri corelate cu activitatea economica de pe teritoriul lor, nu doar cu “adresa sediului social”.
Corectarea unor situatii frecvente: initiatorii au mentionat explicit ca impozitul ar trebui sa ajunga la primarii inclusiv cand la un punct de lucru sunt doar 1–4 angajati (nu doar de la 5 in sus), pentru ca astfel de structuri sunt raspandite in multe domenii.
De ce “statul nu castiga nimic” (nuanta corecta)
La nivel de buget general, masura este in primul rand una de alocare/redistribuire: cine primeste cota (UAT A vs UAT B) si pe ce criteriu. Nu rezulta automat o crestere a impozitului datorat (baza de calcul ramane aceeasi).
Singurul scenariu in care ar putea aparea un plus este daca masura creste conformarea (mai putine situatii “in aer”, mai putine erori de alocare), dar asta nu este garantat si vine cu costul operational transferat firmelor.
Unde apare ruptura (critica ta e legitima)
Pentru a obtine alocarea la UAT, s-a ales o solutie cu CIF pe sediu secundar + raportare/plati defalcate, care inseamna munca si cost.
O alternativa de “digitalizare reala” ar fi fost ca statul sa colecteze unitar si sa redistribuie automat pe baza campurilor din D112/loc de munca, fara a impune “micro-identitati fiscale” (CIF) pentru fiecare punct de lucru. (Asta e opinie de politica fiscala, nu text de lege.)
Intrebare legitima: daca tot suntem in era digitalizarii, de ce nu se face alocarea impozitului pe salarii centralizat, automat, pe baza datelor deja raportate (D112 / loc de munca), fara CIF-uri pe fiecare punct de lucru si fara OP-uri separate?
Raspunsul “tehnic” e ca s-a ales un mecanism de identificare pe sedii secundare care impinge implementarea in firme:
mai multe CIF-uri, 📄 raportare defalcata, 💸 plati distincte, 🧾 reconcilieri.
Raspunsul “de piata” (pe care multi il evita): fiecare strat nou de conformare genereaza costuri in economie:
IT / update-uri soft, 🧾 consultanta, 📚 training, 🏦 comisioane bancare.
Si atunci apar doua efecte:
un interes tacit sa nu fie simplificat “la centru”;
un ton alarmist in multe comunicari: „faci acum sau risti amenzi”.
Realitatea e simpla: ori platesti implementare (timp + IT + consultanta), ori risti costuri prin erori/sanctiuni. Iar asta nu inseamna digitalizare, ci mutarea costului administrativ din stat in firme.
Disclaimer scurt
Material informativ. Pentru implementare, verifica incadrarea concreta (adrese, alocare efectiva a salariatilor, competente teritoriale ANAF, setari payroll), pentru a evita raportari gresite.