Romania cu doi copii: impozit micro-profit, pensii speciale-contributive si adevarata problema a sistemului dublu

Statul creează o obligatie 𝗡𝗢𝗨𝗔 de la 𝟭 𝗶𝗮𝗻𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟲, dar temeiul pentru obligatie este o situatie consumata in anul anterior. 𝗡𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗮𝘀𝘁𝗮 𝗿𝗲𝘁𝗿𝗼𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗺𝗮𝘀𝗰𝗮𝘁𝗮?

𝗦𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺𝘂𝗹 𝗰𝗿𝗲𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗱𝗶𝘀𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹𝗮 𝗹𝗮 𝟭 𝗶𝗮𝗻𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 2026 𝗳𝗮𝗿𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗰𝘂 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗲𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗰𝗮 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗮.

Romania a ales un model administrativ, nu economic.
Determinarea regimului fiscal al unui an prin performanța financiară din anul anterior generează situații profund inechitabile între contribuabili aflați în situații aproape identice.

In aceasta situatie, pentru doua firme:
📌 𝗙𝗶𝗿𝗺𝗮 𝗔
• CA 2025 = 𝟵𝟵.𝟴𝟬𝟬 𝗲𝘂𝗿𝗼
• Sub plafonul de 250.000 euro pentru 2025 → 𝗿𝗮𝗺𝗮𝗻𝗲 𝗺𝗶𝗰𝗿𝗼 𝗶𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟱 (pana la 31.12.2025 ora 24:00)
• De la 01.01.2026 → 𝗿𝗮𝗺𝗮𝗻𝗲 𝗺𝗶𝗰𝗿𝗼, pentru ca nu a depasit încă plafonul de 100.000 in anul 2025
• Va trece la impozit pe profit 𝗻𝘂𝗺𝗮𝗶 𝗶𝗻 𝘁𝗿𝗶𝗺𝗲𝘀𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲𝗽𝗮𝘀𝗲𝘀𝘁𝗲 𝟭𝟬𝟬.𝟬𝟬𝟬 𝗲𝘂𝗿𝗼 î𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟲

📌 𝗙𝗶𝗿𝗺𝗮 𝗕
• CA 2025 = 𝟭𝟬𝟬.𝟮𝟬𝟬 𝗲𝘂𝗿𝗼
• La fel ca Firma A, este sub plafonul de 250.000 euro pentru anul 2025 → 𝗿𝗮𝗺𝗮𝗻𝗲 𝗺𝗶𝗰𝗿𝗼 î𝗻 𝘁𝗼𝘁 𝗮𝗻𝘂𝗹 𝟮𝟬𝟮𝟱
• Dar la 01.01.2026 → 𝘁𝗿𝗲𝗰𝗲 𝗶𝗻𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁 𝗹𝗮 𝗶𝗺𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁 𝗽𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗶𝘁, pentru ca s-a stabilit că plafonul de referinta pentru a incepe anul 2026 ca micro este CA ≤ 100.000 euro realizata in anul precedent
________________________________________
⚠️ 𝗖𝗢𝗡𝗖𝗟𝗨𝗭𝗜A 𝗙𝗔𝗖𝗧𝗨𝗔𝗟𝗔 este:
👉 Doua firme care sunt 𝗶𝗱𝗲𝗻𝘁𝗶𝗰𝗲 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹 𝗹𝗮 𝗼𝗿𝗮 𝟮𝟰:𝟬𝟬 𝗽𝗲 𝟯𝟭.𝟭𝟮.𝟮𝟬𝟮𝟱 devin 𝘁𝗼𝘁𝗮𝗹 𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗶𝘁𝗲 la 𝗼𝗿𝗮 𝟬𝟬:𝟬𝟬, 𝟬𝟭.𝟬𝟭.𝟮𝟬𝟮𝟲.
👉 Fara niciun eveniment economic real.
👉 Doar pe baza unui criteriu administrativ.
________________________________________
⚖️ 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗟𝗘𝗚𝗔𝗟? 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗖𝗢𝗥𝗘𝗖𝗧?𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗖𝗢𝗡𝗦𝗧𝗜𝗧𝗨𝗧𝗜𝗢𝗡𝗔𝗟?

𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹?
Da. Codul fiscal și normele pentru 2026 spun explicit:
• Plafonul pentru a începe anul 2026 ca micro este 𝟭𝟬𝟬.𝟬𝟬𝟬 𝗘𝗨𝗥 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁 î𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟱.
• NU contează dacă în 2026 vei avea sau nu vei avea activitate.
• NU contează dacă situația economică se inversează.
• NU contează dacă nu ai depășit plafonul în anul curent.
👉 Deci da, este 100% legal în forma actuală.
________________________________________
𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗰𝗼𝗿𝗲𝗰𝘁?
Nu. Absolut nu.
Diferența de 𝟰𝟬𝟬 𝗲𝘂𝗿𝗼 între A și B produce:
• regim fiscal diferit,
• tratament contabil diferit,
• reguli diferite de dividende,
• impozit diferit,
• eventuale costuri suplimentare.
𝗔𝗰𝗲𝗹𝗮ș𝗶 𝗮𝗻, 𝗮𝗰𝗲𝗲𝗮ș𝗶 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲, 𝗮𝗰𝗲𝗹𝗮ș𝗶 𝗿𝗲𝘇𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁 𝟮𝟬𝟮𝟱 → 𝗿𝗲𝗴𝗶𝗺 𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗶𝘁 î𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟲.
👉 Aceasta este, fiscal vorbind, o 𝗶𝗻𝗲𝗰𝗵𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮𝗹𝗮.
________________________________________
𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹?
Surprinzator, 𝗱𝗮.
Dar doar pentru că:
• nu se considera retroactivitate (regula nu impoziteaza anul anterior),
• legiuitorul are libertatea de a stabili condiții pentru regimuri fiscale,
• regula este generală, clară, aplicată tuturor firmelor.
CCR a spus de multe ori:
„𝗦𝘁𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝗰𝗮𝗱𝗿𝗮𝗿𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗿-𝘂𝗻 𝗮𝗻𝘂𝗺𝗶𝘁 𝗿𝗲𝗴𝗶𝗺 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗮𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝘁𝘂𝗹 𝗲𝘅𝗰𝗹𝘂𝘀𝗶𝘃 𝗮𝗹 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘂𝗶𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶.”
👉Dar CCR nu analizeaza niciodata 𝗲𝗰𝗵𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮, ci doar 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 — si sunt lucruri complet diferite.
________________________________________
💥 𝗣𝗔𝗥𝗔𝗗𝗢𝗫𝗨𝗟 𝗜𝗗𝗘𝗡𝗧𝗜𝗙𝗜𝗖𝗔𝗧 
❗ 1. 𝗗𝗼𝘂𝗮 𝗳𝗶𝗿𝗺𝗲 𝗶𝗱𝗲𝗻𝘁𝗶𝗰𝗲 𝗹𝗮 𝟯𝟭.𝟭𝟮.𝟮𝟬𝟮𝟱 → 𝘁𝗿𝗮𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗰𝗼𝗺𝗽𝗹𝗲𝘁 𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗶𝘁 𝗹𝗮 𝟬𝟭.𝟬𝟭.𝟮𝟬𝟮𝟲
O diferenta de 400 euro poate schimba TOT. Si aceasta diferenta ar putea fi de un leu.
❗ 2. 𝗥𝗲𝗴𝘂𝗹𝗮 𝗮𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝟮𝟬𝟮𝟲 𝗦𝗘 𝗕𝗔𝗭𝗘𝗔𝗭𝗔 𝗽𝗲 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗶𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟱
Ceea ce creeaza sentimentul ca "aplici trecutul la viitor".
❗ 3. 𝗙𝗶𝗿𝗺𝗮 𝗰𝘂 𝟵𝟵.𝟴𝟬𝟬 𝗲𝘂𝗿𝗼 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗰𝗿𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗮𝗴𝗿𝗲𝘀𝗶𝘃 𝗶𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟲 𝘀𝗶 𝗿𝗮𝗺𝗮𝗻𝗲 𝗠𝗜𝗖𝗥𝗢 𝗹𝘂𝗻𝗶 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲𝗴𝗶
→ asta inseamna tratament preferential.

❗ 4. 𝗙𝗶𝗿𝗺𝗮 𝗰𝘂 𝟭𝟬𝟬.𝟮𝟬𝟬 𝗲𝘂𝗿𝗼 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗮𝘃𝗲𝗮 𝘀𝗰𝗮𝗱𝗲𝗿𝗲 𝗱𝗿𝗮𝗺𝗮𝘁𝗶𝗰𝗮 𝗶𝗻 𝟮𝟬𝟮𝟲
→ si totusi ramane „blocata” la impozit pe profit tot anul.
Deci sistemul nu reflecta realitatea activitatii economice, ci doar un criteriu rigid din anul anterior.
________________________________________
🔥 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗢 𝗗𝗜𝗦𝗖𝗥𝗜𝗠𝗜𝗡𝗔𝗥𝗘?
𝗡𝗨 𝗲 𝗱𝗶𝘀𝗰𝗿𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮𝗿𝗲 𝗶𝗻 𝘀𝗲𝗻𝘀 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹.
De ce?
Pentru ca:
• criteriul este clar definit,
• criteriul se aplica tuturor,
• criteriul nu este arbitrar (desi este discutabil),
• nu tine de sex, religie, venit personal etc.
𝗗𝗮𝗿 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗢 𝗜𝗡𝗘𝗖𝗛𝗜𝗧𝗔𝗧𝗘 𝗙𝗜𝗦𝗖𝗔𝗟𝗔.
Pe care doctrina a criticat-o deja.
________________________________________
⚖️ 𝗖𝗘 𝗭𝗜𝗖𝗘 𝗖𝗢𝗡𝗦𝗧𝗜𝗧𝗨Ț𝗜𝗔?
Articolul 15 alin. (2):
„𝗟𝗲𝗴𝗲𝗮 𝗱𝗶𝘀𝗽𝘂𝗻𝗲 𝗻𝘂𝗺𝗮𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗿, 𝗰𝘂 𝗲𝘅𝗰𝗲𝗽ț𝗶𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗶𝗶 𝗽𝗲𝗻𝗮𝗹𝗲 𝘀𝗮𝘂 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗮𝘃𝗲𝗻ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗳𝗮𝘃𝗼𝗿𝗮𝗯𝗶𝗹𝗲.”
Interpretare:
• statul nu poate să taxeze trecutul,
• nu poate introduce obligații noi pentru perioade deja încheiate,
• nu poate schimba regimul fiscal pentru ce ai făcut deja.
________________________________________
⚖️ 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗥𝗘𝗚𝗨𝗟𝗔 𝗠𝗜𝗖𝗥𝗢 → 𝗣𝗥𝗢𝗙𝗜𝗧 𝗢 𝗜𝗡𝗖𝗔𝗟𝗖𝗔𝗥𝗘?
❗ 𝗥𝗮𝘀𝗽𝘂𝗻𝘀 𝘁𝗲𝗵𝗻𝗶𝗰 (𝗖𝗖𝗥): 𝗡𝗨
❗ 𝗥𝗮𝘀𝗽𝘂𝗻𝘀 𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰 ș𝗶 𝗺𝗼𝗿𝗮𝗹: 𝗣𝗢𝗔𝗧𝗘 𝗙𝗜
De ce?
Pentru că statul NU îți modifică obligațiile fiscale ale anului 2025.
Nu te pune să recalculezi, nu îți schimbă impozitul pentru trecut.
𝗖𝗲 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝘀𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹?
Foloseste un „indicator trecut” pentru a-ți stabili obligații pentru viitor.
Acesta este motivul pentru care din punct de vedere strict constituțional, CCR nu consideră că norma este retroactivă.
________________________________________
⚖️ 𝗗𝗮𝗿 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝘇𝗼𝗻𝗮 𝗴𝗿𝗶?
DA.
________________________________________
🔍 𝗔𝗻𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗡𝗜𝗠𝗘𝗡𝗜 𝗻𝘂 𝗼 𝗳𝗮𝗰𝗲 
𝗗𝗮𝗰𝗮 𝘀𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗶 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗲 𝗯𝗮𝘇𝗮 𝘂𝗻𝘂𝗶 𝗲𝘃𝗲𝗻𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁,𝗮𝗰𝗲𝗮𝘀𝘁𝗮 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲𝘃𝗲𝗻𝗶 𝗼 𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮 𝗶𝗻𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝘁𝗿𝗼𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲.
De ce?
• Firma B (100.200 euro) nu a violat nici o regulă din 2025.
• La 31.12.2025 este 100% micro.
• Dar la 01.01.2026, devine profit fără să fi făcut 𝗡𝗜𝗠𝗜𝗖 în 2026.
Aici apare abuzul posibil:
F𝗼𝗹𝗼𝘀𝗲𝘀𝘁𝗶 𝘂𝗻 𝗳𝗮𝗽𝘁 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗺𝗮𝘁 𝗶𝗻 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁 𝗰𝗮 𝘀𝗮 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗲𝘇𝗶 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗻𝗼𝗶, 𝗺𝗮𝗶 𝗶𝗺𝗽𝗼𝘃𝗮𝗿𝗮𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲, 𝗳𝗮𝗿𝗮 𝘂𝗻 𝗲𝘃𝗲𝗻𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁 𝗲𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗰 𝗽𝗿𝗲𝘇𝗲𝗻𝘁.
________________________________________
⚖️ 𝗘𝗫𝗜𝗦𝗧𝗔 𝗝𝗨𝗥𝗜𝗦𝗣𝗥𝗨𝗗𝗘𝗡𝗧𝗔 𝗣𝗘 𝗦𝗜𝗧𝗨𝗔𝗧𝗜𝗜 𝗦𝗜𝗠𝗜𝗟𝗔𝗥𝗘?
DA — și aici devine interesant.
Nu pe micro → profit, dar pe alte situații similare unde s-a discutat exact această dilemă.
🔹decizii ale CCR unde: 
- s-a stabilit că NU este retroactivitate dacă o lege folosește „situații juridice preexistente” pentru a crea efecte numai pentru viitor.
- a spus că statul poate folosi criterii istorice (venit, cifra de afaceri, număr de angajați) pentru regimuri fiscale viitoare.
🔹 𝗜𝗖𝗖𝗝 – 𝗵𝗼𝘁𝗮𝗿𝗮𝗿𝗶 𝗽𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝘁𝗶𝗶 𝘀𝗼𝗰𝗶𝗮𝗹𝗲

𝗗𝗔𝗥 – există o notă critică importantă:
Dacă regula care produce diferențe disproporționate între contribuabili aflați în situații similare, poate ridica suspiciuni de încălcare a principiului egalității.
________________________________________
⚠️ 𝗘𝗫𝗜𝗦𝗧𝗔 𝗨𝗡 𝗣𝗢𝗧𝗘𝗡𝗧𝗜𝗔𝗟 𝗔𝗕𝗨𝗭?
DA.
𝗦𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗰𝗿𝗲𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗿 𝗽𝗲 𝗯𝗮𝘇𝗮 𝘂𝗻𝗼𝗿 𝗱𝗮𝘁𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝗼𝘁 𝗳𝗶 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝗮𝗯𝗶𝗹.
Aceasta este vulnerabilitatea:
• tu nu mai poți schimba CA 2025 în 2026;
• totuși, CA 2025 îți schimbă complet regimul fiscal la 01.01.2026.
Aceasta poate fi considerată o limitare a dreptului la previzibilitate fiscală.
👉Nu este retroactivitate propriu-zisă,
dar este o 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗿𝗶𝗰𝘁𝗶𝗲 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝘁𝗮 𝗱𝗲 𝗼 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗮𝘁𝗶𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁𝗮, 𝗳𝗮𝗿𝗮 𝗽𝗼𝘀𝗶𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗼𝗿𝗲𝗰𝘁𝗶𝗲.
👉 DA — poate fi considerat un abuz în spirit, NU în litera legii, asa cum legea a fost facuta.
________________________________________
⭐ 𝗖𝗢𝗡𝗖𝗟𝗨𝗭𝗜𝗔 𝗖𝗟𝗔𝗥𝗔
✔️ 𝗟𝗲𝗴𝗮𝗹 – 𝗗𝗔, 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹.
✔️ 𝗖𝗖𝗥 𝗮 𝘃𝗮𝗹𝗶𝗱𝗮𝘁 𝗺𝗲𝗰𝗮𝗻𝗶𝘀𝗺𝗲 𝘀𝗶𝗺𝗶𝗹𝗮𝗿𝗲.
❌ 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗰𝘁 – 𝗡𝗨.
❌ 𝗘𝗰𝗵𝗶𝘁𝗮𝗯𝗶𝗹 – 𝗡𝗨.
❌ 𝗣𝗿𝗼𝗽𝗼𝗿𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 – 𝗡𝗨.
❌ 𝗣𝗿𝗲𝗱𝗶𝗰𝘁𝗶𝗯𝗶𝗹 – 𝗡𝗨.
⚠️ 𝗣𝗼𝘁𝗲𝗻𝘁𝗶𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗮𝗯𝘂𝘇 – 𝗗𝗔.

Statul se folosește de criterii din trecut pe care contribuabilul nu le mai poate modifica, pentru a impune obligații viitoare semnificative (trecerea obligatorie la impozit pe profit).
Asta NU este retroactivitate,
👉dar este 𝗼 𝗮𝗽𝗹𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹𝗮 𝗰𝘂 𝗲𝗳𝗲𝗰𝘁𝗲 𝗱𝗶𝘀𝗽𝗿𝗼𝗽𝗼𝗿𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝘁𝗲.

🔥 𝗔𝗡𝗔𝗟𝗢𝗚𝗜𝗔 𝗖𝗨 𝗣𝗘𝗡𝗦𝗜𝗜𝗟𝗘 𝗦𝗣𝗘𝗖𝗜𝗔𝗟𝗘
📌 𝗦𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺𝘂𝗹 𝗡𝗢𝗥𝗠𝗔𝗟 𝗱𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘀𝗶𝗶 (𝗲𝗰𝗵𝗶𝘁𝗮𝗯𝗶𝗹):
• contribuția ta curentă determină pensia viitoare
• principiul contributivității = corelare directa
• legea produce efecte pentru viitor pe baza a ce faci în prezent
👉 Moral, logic, constituțional, corect.

📌 𝗦𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗣𝗘𝗡𝗦𝗜𝗜 𝗦𝗣𝗘𝗖𝗜𝗔𝗟𝗘:
• NU contează contributivitatea
• NU contează câți bani ai plătit la sistem
• NU contează cât ai contribuit în timp
Ce contează?
➡️ 𝗨𝗻 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝘂 𝗘𝗕𝗜𝗧𝗗𝗔 𝘀𝘁𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁 𝗜𝗻 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁 (𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁𝗶𝗮 𝗮𝘃𝘂𝘁𝗮 / 𝘂𝗹𝘁𝗶𝗺𝘂𝗹 𝘀𝗮𝗹𝗮𝗿𝗶𝘂 / 𝘃𝗲𝗰𝗵𝗶𝗺𝗲𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗿-𝗼 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗲𝘀𝗶𝗲).
Acest criteriu:
• nu poate fi modificat în prezent
• nu se bazează pe contributivitate
• produce efecte viitoare disproportionate
👉 Exact ca plafonul micro → profit.
________________________________________
🔥 𝗗𝗘 𝗖𝗘 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗡𝗘𝗖𝗢𝗡𝗦𝗧𝗜𝗧𝗨𝗧𝗜𝗢𝗡𝗔𝗟?
Criteriul:
• nu e contributiv
• nu e proportional
• nu e economic
• nu reflecta activitatea reala
• se bazeaza pe un fapt trecut asupra caruia contribuabilul nu mai poate actiona
• produce o obligatie/drept pentru viitor
Exact ce interzice spiritul art. 15 alin. 2.
________________________________________
⚖️ 𝗗𝗘 𝗖𝗘 𝗖𝗖𝗥 𝗔𝗣𝗔𝗥𝗔 𝗧𝗢𝗧𝗨𝗦𝗜 𝗣𝗘𝗡𝗦𝗜𝗜𝗟𝗘 𝗦𝗣𝗘𝗖𝗜𝗔𝗟𝗘 𝗦𝗜 𝗔𝗖𝗘𝗘𝗔𝗦𝗜 𝗟𝗢𝗚𝗜𝗖𝗔 𝗢 𝗙𝗢𝗟𝗢𝗦𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗟𝗔 𝗠𝗜𝗖𝗥𝗢?
Aici este cheia.
CCR a spus în esență:
Nu e retroactivitate atâta timp cât legea se aplică doar pentru viitor și folosește criterii preexistente, fără să modifice trecutul.
Deci:
• folosești trecutul
• dar aplici consecința doar pentru viitor
Acest rationament este corect juridic, dar profund incorect moral și fiscal.
CCR s-a ferit să declare neconstituțional ceva ce statul a construit ca mecanism politic.
________________________________________
⚠️ 𝗨𝗡𝗗𝗘 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗣𝗥𝗢𝗕𝗟𝗘𝗠𝗔 𝗥𝗘𝗔𝗟𝗔?
👉 CCR interpretează STRICT textual retroactivitatea.
👉 Nu analizează echitatea sau proporționalitatea.
👉 Nu analizează absurdul fiscal sau nedreptatea morală.
👉 Nu are rolul de a analiza „corectitudinea politicii fiscale”.

Așa ajungem la situații ca:
➤ 𝗺𝗶𝗰𝗿𝗼/𝗽𝗿𝗼𝗳𝗶𝘁 = 𝗿𝗲𝗴𝗶𝗺 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗿 𝗯𝗮𝘇𝗮𝘁 𝗽𝗲 𝘂𝗻 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝘂 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁
➤ 𝗽𝗲𝗻𝘀𝗶𝗶 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗲 = 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁𝘂𝗿𝗶 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗯𝗮𝘇𝗮𝘁𝗲 𝗽𝗲 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁𝗲, 𝗻𝗲𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝘁𝗶𝘃𝗲
➤ 𝗶𝗺𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁 𝗺𝗶𝗻𝗶𝗺 𝗽𝗲 𝗰𝗶𝗳𝗿𝗮 𝗱𝗲 𝗮𝗳𝗮𝗰𝗲𝗿𝗶 = 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗲 𝗰𝘂𝗿𝗲𝗻𝘁𝗮 𝗯𝗮𝘇𝗮𝘁𝗮 𝗽𝗲 𝗰𝗶𝗳𝗿𝗮 𝗱𝗲 𝗮𝗳𝗮𝗰𝗲𝗿𝗶, 𝗻𝘂 𝗽𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗶𝘁
Toate sunt „constituționale” în litera legii, dar inechitabile în spirit.
________________________________________
🔥 𝗘𝗫𝗘𝗠𝗣𝗟𝗨𝗟 𝗖𝗨 𝗣𝗘𝗡𝗦𝗜𝗜𝗟𝗘 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗗𝗘 𝗡𝗘𝗖𝗟𝗜𝗡𝗧𝗜𝗧, 𝗗𝗔𝗥...
Dacă statul permite folosirea unui criteriu trecut pentru a acorda un drept viitor (pensie), atunci de ce nu am putea stabili toate pensiile pe baza ultimului salariu? De ce contributivitatea contează doar pentru unii, nu pentru toți?
Aceasta este incoerența și ipocrizia sistemului:

𝗣𝗘𝗡𝗦𝗜𝗜 𝗦𝗣𝗘𝗖𝗜𝗔𝗟𝗘
➡️ criteriu trecut (funcție / ultim salariu)
➡️ drept viitor (pensie uriașă)
➡️ "constitutional"

𝗠𝗜𝗖𝗥𝗢 → 𝗣𝗥𝗢𝗙𝗜𝗧
➡️ criteriu trecut (CA din 2025)
➡️ obligatie viitoare (impozit profit în 2026)
➡️ "constitutional"

𝗣𝗘𝗡𝗦𝗜𝗜 𝗡𝗢𝗥𝗠𝗔𝗟𝗘
➡️ contributivitate curenta
➡️ drept viitor
➡️ tratament diferit, desi egalitatea cere aceeasi regula pentru toti

Aici este lipsa de echitate:
👉 𝗔𝗰𝗲𝗲𝗮𝘀𝗶 𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗮 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗲𝗿𝗺𝗶𝘀𝗮 𝗰𝗮𝗻𝗱 𝘀𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗮𝗿𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗲𝘀 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹/𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰, 𝗱𝗮𝗿 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝘇𝗶𝘀𝗮 𝗰𝗮𝗻𝗱 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗶𝗯𝘂𝗮𝗯𝗶𝗹𝘂𝗹 𝗮𝗿𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗲𝘀 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘁𝗶𝗺.
________________________________________
⭐ 𝗖𝗢𝗡𝗖𝗟𝗨𝗭𝗜𝗔
𝗗𝗮 — 𝗳𝗼𝗹𝗼𝘀𝗶𝗿𝗲𝗮 𝘂𝗻𝘂𝗶 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝘂 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗮 𝗱𝗲𝗰𝗶𝗱𝗲 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗶 𝘀𝗮𝘂 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁𝘂𝗿𝗶 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗳𝘂𝗻𝗱 𝗶𝗻𝗲𝗰𝗵𝗶𝘁𝗮𝗯𝗶𝗹𝗮.
𝗗𝗮 — 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁 𝗺𝗲𝗰𝗮𝗻𝗶𝘀𝗺 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗹𝗮 𝗹𝗶𝗺𝗶𝘁𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗶𝗶 (𝘇𝗼𝗻𝗮 𝗴𝗿𝗶).
𝗗𝗮 — 𝗮𝗻𝗮𝗹𝗼𝗴𝗶𝗮 𝗰𝘂 𝗽𝗲𝗻𝘀𝗶𝗶𝗹𝗲 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗲 𝗮𝗿𝗮𝘁ă 𝗽𝗲𝗿𝗳𝗲𝗰𝘁 𝗶𝗽𝗼𝗰𝗿𝗶𝘇𝗶𝗮 𝘀𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶.
𝗗𝗮 — 𝗖𝗖𝗥 𝗽𝗿𝗼𝘁𝗲𝗷𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗺𝗲𝗰𝗮𝗻𝗶𝘀𝗺𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗮 𝗡𝗨 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘀𝗹𝗮𝘁𝗶𝗮 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹𝗮 𝘀𝗶 𝗿𝗲𝗴𝗶𝗺𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗹𝗲𝗴𝗶𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲𝗷𝗮 𝗲𝘅𝗶𝘀𝘁𝗲𝗻𝘁𝗲.
𝗗𝗮 — 𝗚𝗿𝗲𝘀𝗶𝘁 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘀𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺𝘂𝗹 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘁𝗿𝗮𝘁𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗶𝘁 𝗮𝗰𝗲𝗹𝗲𝗮𝘀𝗶 𝗽𝗿𝗶𝗻𝗰𝗶𝗽𝗶𝗶 𝗱𝘂𝗽𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗲𝘀.
________________________________________
🔷 𝗖𝗜𝗡𝗘 𝗙𝗔𝗖𝗘 „𝗟𝗜𝗧𝗘𝗥𝗔 𝗟𝗘𝗚𝗜𝗜”?
Răspuns: 𝗣𝗮𝗿𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹, adică 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝘂𝗹.
Legea este produsul:
• vot politic,
• negocieri politice,
• interese politice,
• compromisuri politice.

𝗣𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝘂𝗹 𝗰𝗿𝗲𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗲𝗮.
Asta înseamnă că politicul poate crea:
• legi bune, coerente
• legi proaste, incoerente
• legi inechitabile
• legi cu privilegii
• legi arbitrare
Cum a fost și cazul pensiilor speciale sau al regimului micro.
________________________________________
🔷 𝗖𝗨𝗠 𝗔𝗣𝗔𝗥𝗘 𝗣𝗥𝗢𝗕𝗟𝗘𝗠𝗔?
Politicul scrie legea.
CCR nu scrie legea.
CCR doar o verifică.
Dar!
CCR o verifică 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗱𝘂𝗽𝗮 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝗹𝗲, nu morale și nu economice.
CCR nu decide dacă legea e echitabilă.
CCR nu decide dacă legea este corectă economic.
CCR nu decide dacă legea e morală.
CCR decide doar dacă:
1. nu este retroactivă (în sens strict)
2. nu discriminează (în sens restrâns)
3. are predictibilitate minimă
❗ De aceea, 𝗹𝗲𝗴𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗳𝘂𝗻𝗱 𝗶𝗻𝗲𝗰𝗵𝗶𝘁𝗮𝗯𝗶𝗹𝗲 𝗽𝗼𝘁 𝗳𝗶 „𝗽𝗲𝗿𝗳𝗲𝗰𝘁 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲”.
________________________________________
🔷 𝗗𝗘 𝗖𝗘 𝗘 „𝗢 𝗖𝗛𝗘𝗦𝗧𝗜𝗨𝗡𝗘 𝗣𝗢𝗟𝗜𝗧𝗜𝗖𝗔”?
Pentru că:
• politicul face legea
• politicul stabilește criteriile
• politicul decide plafonul
• politicul decide regimurile fiscale
• politicul creează privilegiile (inclusiv pensiile speciale)
• politicul decide care grupuri sunt protejate și care sunt taxate

CCR doar zice:
• „legea e validă tehnic” sau
• „legea e invalidă tehnic”.
CCR 𝗻𝘂 𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁𝘂𝗹 𝘀𝗮 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗲 𝘁𝗲𝘅𝘁𝘂𝗹.
CCR 𝗻𝘂 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗶 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹𝗲.
CCR 𝗻𝘂 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗲𝗹𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗲𝗻𝘀𝗶𝗶 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗲 dacă ele sunt „constitutional ambalate”.
________________________________________
🔷 𝗖𝗢𝗡𝗧𝗥𝗔𝗗𝗜𝗖𝗧𝗜𝗔
Dacă legea poate folosi criterii din trecut pentru a crea obligații viitoare, atunci pot fi create oricând norme care desființează drepturi sau creează obligații noi comparând situații din trecut.
Atunci de ce nu se aplică același lucru și la pensiile obișnuite? Nu suntem egali în fața legii?
𝗖𝗖𝗥 𝗮 𝘃𝗮𝗹𝗶𝗱𝗮𝘁 𝗼 𝗹𝗼𝗴𝗶𝗰𝗮 𝗽𝗲𝗿𝗶𝗰𝘂𝗹𝗼𝗮𝘀𝗮:
«𝗽𝗼𝘁𝗶 𝗳𝗼𝗹𝗼𝘀𝗶 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁𝘂𝗹 𝗰𝗮 𝘀𝗮 𝗰𝗿𝗲𝗲𝘇𝗶 𝗲𝗳𝗲𝗰𝘁𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗿».
Această logică:
✔️ a permis pensiile speciale
✔️ a permis micro → profit
✔️ ar permite mâine:
• pensii normale în funcție de ultimul salariu
• impozite pe baza activității din ultimii 10 ani
• taxe pentru greșeli contabile din anii trecuți dar plătite în viitor
• restricții aplicate retroactiv „mascat”
Și: 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗽𝗼𝗿𝘁𝗶𝘁𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹𝗮 𝗽𝗲𝗿𝗶𝗰𝘂𝗹𝗼𝗮𝘀𝗮.
________________________________________
🔷 𝗗𝗘 𝗖𝗘 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗣𝗘𝗥𝗠𝗜𝗦𝗔 𝗔𝗖𝗘𝗔𝗦𝗧𝗔 𝗟𝗢𝗚𝗜𝗖𝗔? (𝗲𝘅𝗽𝗹𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝗮 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗮)
CCR tratează retroactivitatea în mod 𝗳𝗼𝗮𝗿𝘁𝗲 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗿𝗶𝗰𝘁𝗶𝘃:
📌 Retroactivă este doar legea care modifică trecutul, nu cea care folosește trecutul în viitor.
Exemplu:
• Dacă azi decid să-ți cresc pensia în funcție de ultimul salariu, pentru viitor → e constituțional.
• Dacă azi decid să-ți recalculez pensia din ultimii 10 ani → e neconstituțional.
Deci CCR:
✔️ permite criterii istorice pentru viitor
❌ nu permite modificarea trecutului însuși
Această distincție îngustă este motivul pentru care:
• pensiile speciale sunt permise,
• trecerea micro → profit pe baza cifrei de afaceri din anul anterior e permisă,
• legi inechitabile devin perfect „constituționale”.
________________________________________
🔷 𝗗𝗘 𝗖𝗘 𝗡𝗨 𝗦𝗘 𝗔𝗣𝗟𝗜𝗖𝗔 𝗔𝗖𝗘𝗘𝗔𝗦𝗜 𝗟𝗢𝗚𝗜𝗖𝗔 𝗦𝗜 𝗣𝗘𝗡𝗧𝗥𝗨 𝗣𝗘𝗡𝗦𝗜𝗜𝗟𝗘 𝗢𝗕𝗜𝗦𝗡𝗨𝗜𝗧𝗘?
Aici este bomba:
👉 SE POATE APLICA.
👉 LEGAL, SE POATE SCHIMBA SISTEMUL DE PENSII ORICAND.
👉 CCR nu ar putea opri asta.
Dacă Parlamentul ar vota o lege prin care:
„Începând de mâine, pensia tuturor se calculează în funcție de ultimul salariu.”
CCR ar spune:
• este o lege cu aplicare pentru viitor
• nu modifică trecutul
• criteriul e general (nu discriminare)
• nu contravine Constituției
Deci: 𝗱𝗮, 𝘀-𝗮𝗿 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗮 𝗳𝗮𝗰𝗲.
Ce împiedică aplicarea?
👉 nu Constituția
👉 nu CCR
👉 ci doar voința politică
𝗧𝗼𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲𝗽𝗶𝗻𝗱𝗲 𝗱𝗲 𝗽𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮.
________________________________________
🔷 𝗠𝗢𝗥𝗔𝗟𝗔
📌 𝗔. 𝗖𝗼𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁𝗶𝗮 𝘀𝗽𝘂𝗻𝗲 „𝗹𝗲𝗴𝗲𝗮 𝗮𝗰ț𝗶𝗼𝗻𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗿”
➜ corect.
📌 𝗕. 𝗗𝗮𝗿 𝗹𝗲𝗴𝗶𝗹𝗲 𝗽𝗼𝘁 𝗳𝗼𝗹𝗼𝘀𝗶 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝘁𝗿𝗲𝗰𝘂𝘁 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗶 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲
➜ profund periculos, dar permis.
📌 𝗖. 𝗔𝘀𝘁𝗮 𝗽𝗲𝗿𝗺𝗶𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗹𝗲𝗴𝗶𝗶 (𝗽𝗲𝗻𝘀𝗶𝗶𝗹𝗲 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗲) 𝘀𝗶 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗶𝗻𝗷𝘂𝘀𝘁𝗲 (𝗺𝗶𝗰𝗿𝗼 → 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗶𝘁)
➜ adevăr.
📌 𝗗. 𝗖𝗖𝗥 𝗡𝗨 𝗷𝘂𝗱𝗲𝗰𝗮 𝗺𝗼𝗿𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝘀𝗮𝘂 𝗲𝗰𝗵𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮, 𝗰𝗶 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝘁𝗲𝗵𝗻𝗶𝗰𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮
➜ motivul real pentru care aceste legi trec.
📌 𝗘. 𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗰𝗿𝗲𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗯𝗹𝗲𝗺𝗮?
→ politicul.
📌 𝗙. 𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗰𝗼𝗿𝗲𝗰𝘁𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗯𝗹𝗲𝗺𝗮?
→ tot politicul.
________________________________________
⭐ In concluzie:
Conform Constitutiei, Curtea Constitutionala este „garantul suprematiei Constitutiei” (art. 142) si unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania. Rolul ei este sa verifice daca legile respecta Constitutia, nu sa decida politica fiscala sau sociala a statului. 

Atributiile CCR sunt enumerate la art. 146 din Constitutie: controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare, solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate pentru legile deja in vigoare, controlul regulamentelor Parlamentului, solutionarea conflictelor juridice dintre autoritati etc. 

Deciziile Curtii produc efecte clare: dispozitiile declarate neconstitutionale sunt suspendate si isi inceteaza efectele daca Parlamentul sau Guvernul nu le modifica in 45 de zile (art. 147). Cu alte cuvinte, CCR poate opri o norma neconstitutionala, dar nu poate crea o noua politica de pensii sau de impozitare – aceasta ramane responsabilitatea exclusiva a legislativului si a executivului. 
constitutiaromaniei.ro

De aceea spun ca eliminarea pensiilor speciale sau schimbarea regulilor de impozitare micro/profit tine de vointa politica, nu de CCR. Curtea poate doar sa verifice daca forma juridica respecta Constitutia. Continutul – adica daca vrem sau nu privilegii, daca vrem sistem unic sau sisteme paralele – ramane o decizie politica.
________________________________________
⭐ 𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝗮𝗰𝗲𝗮𝘀𝘁𝗮 𝗮𝗻𝗮𝗹𝗼𝗴𝗶𝗲?
Poate ca, la prima vedere, comparatia dintre pensiile speciale, regulile micro-profit si imaginea „mamei Romania” pare suprinzatoare. Dar toate aceste lucruri au un element comun: orice decizie politica, economica sau administrativa influenteaza direct viata fiecarui contribuabil, a fiecarei firme si, pe termen lung, viitorul copiilor nostri. Un sistem de pensii nesustenabil, privilegii pentru unii, povara pentru altii, criterii stabilite pe trecut si nu pe realitate – toate creeaza dezechilibre care pot inchide firme, pot determina plecari masive din tara si pot lasa Romania fara contributori, intr-un moment in care vorbim tot mai mult despre sustenabilitate, rezilienta si corectitudine. De aceea am folosit aceasta analogie: pentru a arata limpede cum deciziile din trecut modeleaza viitorul si cum doar decizii corecte, egale si realiste pot construi un sistem sustenabil, pentru noi si pentru copiii nostri.

👉 Distribuie acest material daca vrei un sistem corect pentru TOTI.
👉 Scrie in comentarii: Ce alegi pentru viitorul Romaniei – reguli egale sau exceptii fara sfarsit?
👉 Salveaza postarea pentru ca informatia corecta conteaza.