TVA-ul incasat de stat creste, deficitul pare sa coboare in 2025 – dar suntem in continuare tara cu unul dintre cele mai mari deficite din UE si cu un gap de TVA urias.
TVA in crestere, deficit in scadere: ce spun de fapt cifrele din 2022–2025.
Dar aceste cifre ascund mecanisme tehnice, sezoniere si contabile care nu au legatura cu imbunatatirea colectarii sau cu reducerea evaziunii.Si de ce nu este totul un succes de colectare.
1. De la mesaj politic la cifre concrete
In comunicarea oficiala din noiembrie 2025, Guvernul subliniaza doua idei:
deficit bugetar 5,72% din PIB dupa primele 10 luni din 2025, fata de 6,22% in aceeasi perioada din 2024;
incasarile nete din TVA au ajuns la 108,38 mld lei in ianuarie–octombrie 2025, cu +9,2% an/an, iar luna octombrie a marcat un varf de 13,6 mld lei.
Mesajul politic: colectam mai mult, deficitul scade, suntem “pe drumul cel bun”.
Dar daca privim cifrele pe ultimii 3–5 ani si le punem in context, imaginea este mult mai nuantata.
2. Evolutia incasarilor nete din TVA 2022–2025
a) Date oficiale disponibile
2022 (an complet)
Incasarile nete din TVA: 94,09 mld lei, crestere de 18,6% fata de 2021
2023 (an complet)
Incasari nete TVA: 104,33 mld lei, crestere de 10,9% fata de 2022.
2024 (ianuarie–octombrie)
Incasari nete TVA: 99,22 mld lei, crestere de 17,0% an/an.
2025 (ianuarie–octombrie)
Incasari nete TVA: 108,38 mld lei, crestere de 9,2% fata de aceeasi perioada din 2024.
Pe scurt:
2022 – salt puternic, in special pe fondul revenirii post-pandemie si al preturilor ridicate.
2023 – crestere mai temperata, dar TVA-ul depaseste pentru prima data pragul de 100 mld lei.
2024 – accelerare a incasarilor in primele 10 luni, influentata inclusiv de cresterile de cote TVA la anumite bunuri si servicii.
2025 – incasarile continua sa creasca, dar ritmul se tempereaza la +9,2% an/an.
b) Varfurile sezoniere 2025 (iulie–octombrie)
Pentru 2025 se observa o accelerare a incasarilor in semestrul II:
ian–apr: TVA net 39,04 mld lei, +1,2% an/an;
ian–iul: TVA net 69,99 mld lei, +5,7% an/an;
ian–sept: TVA net 94,76 mld lei, +7,7% an/an;
ian–oct: TVA net 108,38 mld lei, +9,2% an/an
Varfurile din iulie–octombrie au mai multe explicatii tehnice, nu doar “colectam mai bine”:
Sezon de consum ridicat
Vara: turism, HoReCa, retail, combustibili – consum mai mare.
Toamna: “back to school”, investitii in educatie, imbracaminte, electronice.
➝ Fiecare leu cheltuit de populatie genereaza TVA imediat la firmele mari (nu sunt pe TVA la incasare).
Suprapunerea platilor TVA lunare cu cele trimestriale
Contribuabilii cu TVA la trimestru (cifra de afaceri sub plafon) platesc TVA in aprilie, iulie, octombrie, ianuarie.
In iulie si octombrie, incasarile din TVA trimestrial se adauga peste TVA-ul lunar obisnuit.
➝ Rezultatul este un varf statistic natural in acele luni.
Intarzieri in deductibilitate
Firmele mari, pe TVA la facturare, colecteaza TVA imediat la vanzare.
Daca au furnizori pe TVA la incasare, nu pot deduce TVA-ul aferent pana cand furnizorul incaseaza suma.
➝ In lunile cu consum mare, statul incaseaza TVA colectat, in timp ce o parte din TVA deductibil ramane amanata, ceea ce umple temporar bugetul.
Concluzie: cresterea TVA din iulie–octombrie 2025 este partial structurala (consum) si partial contabila (calendar de plata). Fara sa integram acesti factori, mesajul “colectam mai bine” este incomplet.
3. Deficitul bugetar: scade pe termen scurt, ramane excesiv pe termen mediu
a) Deficitul pe anii 2022–2024
2022: deficit bugetar ~5,76% din PIB.
2023: deficit 5,68% din PIB, usor mai mic decat in 2022.
2024: deficitul sare la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE in acel an.
b) 2025 – imagine dupa primele 10 luni
Dupa ianuarie–octombrie 2025, deficitul bugetului general consolidat este de 5,72% din PIB (108,87 mld lei), cu 0,5 puncte procentuale sub perioada similara din 2024.
La prima vedere, asta pare o veste buna: deficitul ca procent din PIB este mai mic decat anul trecut, iar veniturile totale au crescut cu 12,3% an/an, pana la 531,55 mld lei.
c) Dar ce spune Bruxellesul?
Romania este in procedura de deficit excesiv din 2020 si a primit un plan de corectie pana in jurul anului 2030.
Deficitul efectiv de 9,3% din PIB in 2024 a declansat intensificarea procedurii si riscul de suspendare a unor fonduri europene.
Comisia Europeana prognozeaza pentru Romania deficite inca foarte ridicate: 8,4–8,6% din PIB pentru 2025–2026
Deci, chiar daca pe primele 10 luni din 2025 deficitul pare “mai mic” decat in 2024, la nivel anual Romania ramane clar peste pragul de 3% permis de regulile UE si cu cel mai mare deficit din Uniune.
4. Gap-ul de TVA: problema structurala din spatele cifrelor
O analiza recenta estimeaza decalajul de incasare a TVA (VAT gap) al Romaniei la aproximativ 36%, unul dintre cele mai mari din UE.
Ce inseamna asta:
Daca economia ar functiona cu respectarea integrala a regulilor si cu colectare similara mediei europene, statul ar putea incasa cu zeci de miliarde de lei mai mult din TVA.
Cresterea de la 94 mld (2022) la 104 mld (2023) si apoi la 108 mld (ian–oct 2025) este importanta, dar nu inchide problema de fond: o treime din TVA teoretic datorata nu ajunge la buget.
De aceea:
Varfurile din iulie–octombrie nu ar trebui prezentate ca dovada definitiva ca “digitalizarea a rezolvat problema”.
E-Factura, e-Transport, SAF-T si restul sistemelor pot ajuta pe termen lung, dar cifrele arata ca suntem inca departe de un nivel de colectare comparabil cu statele vestice.
5. Cum ar trebui citite cifrele de catre antreprenori si contabili
Pentru antreprenori, contabili si consultanti, aceste informatii conteaza in doua directii:
Planificare fiscala si de cash-flow
In lunile de varf (iulie, octombrie) firmele cu TVA la trimestru vor avea iesiri de numerar mai mari – ceea ce trebuie luat in calcul in bugetele de trezorerie.
Firmele mari care lucreaza cu furnizori pe TVA la incasare pot avea decalaje intre TVA colectat si TVA deductibil.
Risc fiscal si regim de control
In contextul unui deficit mare si al presiunii UE de reducere a acestuia, este aproape sigur ca controalele fiscale se vor intensifica in anii urmatori.
Cu un gap de TVA ridicat, administratia este tentata sa compenseze prin controale mai dese si interpretari mai agresive.
6. Concluzie: TVA in crestere nu inseamna automat sistem fiscal sanatos
Pe cifre:
TVA-ul net incasat a crescut de la 94,09 mld lei in 2022 la 104,33 mld lei in 2023 si la 108,38 mld lei doar in primele 10 luni din 2025.
Deficitul bugetar a ramas insa mare: ~5,7% din PIB in 2022–2023, a explodat la 9,3% in 2024 si se mentine peste 5% pe partial 2025.
Gap-ul de TVA de ~36% arata ca Romania continua sa piarda o parte importanta din baza de impozitare.
Mesajul pentru mediul de afaceri:
Nu este momentul pentru relaxare, ci pentru proceduri clare, documente corecte si planificare fiscala, pentru ca spatiul de manevra al statului este tot mai mic, iar presiunea pe colectare va ramane ridicata.
TVA 2022–2025: intre crestere naturala, efecte contabile si comunicare politica
In ultimul comunicat oficial, Ministerul Finantelor anunta:
deficit bugetar de 5,72% din PIB dupa primele 10 luni din 2025, in scadere fata de 6,22% anul trecut
incasari nete din TVA de 108,38 mld lei in ian–oct 2025, +9,2% an/an
luna octombrie: 13,6 mld lei, cel mai mare nivel lunar din 2025
Datele sunt corecte.
Interpretarea lor – nu.
1. Evolutia incasarilor din TVA pe 3–5 ani
2022
TVA net: 94,09 mld lei
Crestere +18,6% fata de 2021
2023
TVA net: 104,33 mld lei
Crestere +10,9% fata de 2022
2024 (ian–oct)
TVA net: 99,22 mld lei
Crestere +17% fata de aceeasi perioada 2023
Influenta: modificari majore de cote TVA pe diverse produse/servicii
2025 (ian–oct)
TVA net: 108,38 mld lei
Crestere +9,2% an/an
Varfuri: iulie, august, septembrie, octombrie
Din punct de vedere statistic, incasarile cresc.
Dar nu pentru ca s-a redus evaziunea in mod spectaculos.
2. De ce cresc automat incasarile dupa majorarea TVA (fara colectare mai buna)
Un element ignorat complet in comunicarea publica este faptul ca statul colecteaza mai mult TVA doar pentru ca a crescut cota, nu pentru ca ANAF colecteaza mai bine.
Cand TVA creste, de exemplu:
19% → 21%
9% → 21%
5% → 21%
9% → 11%
5% → 11%
…statul incaseaza TVA suplimentar la aceeasi baza de impozitare.
Nu este merit administrativ. Nu este digitalizare. Nu este reducere de evaziune.
Este matematica.
3. TVA suplimentar incasat prin vanzarea stocurilor existente
Acesta este unul dintre cele mai importante mecanisme pe care nimeni nu il discuta:
✔ comerciantii au achizitionat produse cu TVA dedusa la cota veche
✔ ulterior le-au vandut cu TVA colectata la cota noua, mai mare
Exemplu:
achizitie in iunie la TVA 9%
vanzare in august la TVA 21%
➡ diferenta (12 puncte procentuale) reprezinta TVA suplimentar pentru stat
➡ fara nicio modificare economica sau administrativa
Acest fenomen a afectat:
retail
electrocasnice
bricolaj
materiale de constructii
bunuri cu ciclu lung
produse alimentare trecute brusc la cota superioara
Este TVA suplimentar fara munca suplimentara si fara colectare imbunatatita.
4. Cresteri de incasari generate de piata imobiliara
In 2024–2025, modificarile la TVA pentru imobile au produs doua efecte masive:
a) avalansa de avansuri de 25% pentru a pastra cota veche
Cumparatorii au achitat avansuri mari pentru a ramane la regimul TVA anterior cresterii.
➡ statul a incasat TVA pe avansuri, chiar daca livrarea finala va avea loc in 2026 sau mai tarziu
b) ajustarea TVA la livrare
Daca imobilul este finalizat dupa majorare, TVA final se calculeaza la noua cota (ex. 5% → 21%).
➡ diferenta este platita statului
➡ un alt plus din TVA fara impact pe colectare
5. TVA majorat la energie, facturat mai devreme decat calendarul legislativ
Pentru energie, gaze, utilitati si servicii cu livrare continua:
chiar daca legea indica luna august
facturarea si consumul efectiv au dus la aplicarea cotei majorate chiar din iulie
Efect:
➡ incasari mai mari inca din trimestrul III, nu doar din trimestrul IV
6. Sezonul iulie–octombrie: consum crescut + TVA trimestrial
Cresterea TVA in aceste luni este un fenomen recurent, nu un rezultat al unei guvernari:
a) consum crescut
turism
HoReCa
retail
combustibili
back to school
b) plati de TVA trimestrial + lunar in aceleasi luni
Trimestrele se inchid in iulie si octombrie.
➡ TVA trimestrial se suprapune cu TVA lunar
➡ generand varfuri artificiale
c) intarzieri in deductibilitate
Firmele mari colecteaza TVA imediat.
Daca furnizorii lor sunt pe TVA la incasare → deducerea se amana.
➡ statul incaseaza acum, deduce mai tarziu.
Rezultatul: plus de TVA statistic, nu structural.
7. Deficitul: scade temporar, ramane cel mai mare din UE
Date:
2022: deficit ~5,76% PIB
2023: ~5,68% PIB
2024: 9,3% PIB – cel mai mare din UE
2025 (10 luni): 5,72% PIB
Desi pare ca deficitul scade in 2025, Romania:
ramane in procedura de deficit excesiv
risca suspendarea fondurilor
se confrunta cu presiunea UE de reducere rapida spre pragul de 3%
Este scadere statistica, nu sanatate fiscala.
8. Gap-ul de TVA: problema reala despre care nu se vorbeste
Analize independente estimeaza decalajul de TVA al Romaniei la ~36%, printre cele mai mari din UE.
Asta inseamna ca:
➡ o treime din TVA teoretic datorat nu ajunge la buget
➡ cresterea incasarilor NU vine din reducerea evaziunii
➡ statul rateaza zeci de miliarde anual
Acest lucru NU apare in comunicate.
Nu se prezinta:
ce tipuri de evaziune au fost stopate
ce sectoare au scazut riscul
ce masuri de colectare au avut efect
Pentru ca nu exista astfel de rezultate comunicate oficial.
9. Concluzie finala (puternica si profesionista)
Cresterea TVA din 2024–2025 nu este dovada unei colectari mai bune, ci un cumul de efecte:
✔ majorarea cotelor TVA
✔ vanzarea stocurilor cumparate cu TVA mic
✔ avansuri masive la imobile
✔ ajustari TVA la livrare
✔ TVA mai mare la energie, aplicat mai devreme
✔ consum sezonier ridicat
✔ suprapunerea platilor lunare + trimestriale
✔ decalaje de deductibilitate
Fara aceste efecte, incasarile din TVA nu ar fi prezentat o crestere semnificativa.
Asta inseamna ca ingrijorarea ramane:
➡ Evaziunea nu pare sa fi scazut.
➡ Gap-ul de TVA ramane urias.
➡ Deficitul ramane cel mai mare din UE.
➡ Presiunea pe controale fiscale va creste.
Pentru antreprenori si contabili, asta se traduce in:
nevoie de proceduri clare, documentatie impecabila si planificare fiscala preventiva.