Cont bancar obligatoriu pentru firme din 2026: regula, sanctiuni si efecte in lant

Introducere (context si miza)

Incepand cu 2026 apare o obligatie “simpla” la prima vedere: persoanele juridice trebuie sa aiba un cont de plati in Romania sau la Trezorerie. In text, masura este ambalata ca disciplina financiara si incurajare a platilor moderne.

In practica, o norma scurta poate produce:

  • costuri inevitabile (comisioane bancare), inclusiv pentru firme fara activitate;
  • risc fiscal (inactivitate fiscala) care se poate transforma in efecte juridice grave;
  • incertitudine: doua acte normative diferite (Legea 70/2015 si Codul de procedura fiscala) “trag” in directii care nu sunt perfect corelate.

Acest articol pune totul pe masa: ce spune legea, cine e vizat, termene, sanctiuni, plus efectele in lant care pot aparea dintr-o norma adoptata fara tranzitie clara.


2) Ce spune efectiv legea (baza legala, articole, sanctiuni)

A. Obligatia de cont (Legea 70/2015, modificata)

Prin modificarile aduse de Legea 239/2025, Legea 70/2015 introduce explicit obligatia:

  • art. 1 alin. (1^2): persoanele juridice au obligatia sa detina un cont de plati in Romania sau la o unitate a Trezoreriei Statului; pentru persoanele juridice nou-infiintate, deschiderea contului se face in max. 60 de zile lucratoare de la data infiintarii.
  • art. 1 alin. (1^3): obligatia de a detine cel putin un cont de plati pe toata perioada desfasurarii activitatii

In forma consolidata, aceste alineate sunt marcate cu aplicare de la 01.01.2026

B. Sanctiunea contraventionala (amenda)

  • art. 12 alin. (4) din Legea 70/2015: nerespectarea art. 1 alin. (1^2) si (1^3) este contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei (cu aplicare de la 01.01.2026).

C. Risc suplimentar: inactivitate fiscala (Codul de procedura fiscala)

Separat de contraventie, Legea 239/2025 modifica art. 92 din Codul de procedura fiscala si introduce un nou alineat:

  • art. 92 alin. (1^2) lit. a): contribuabilul persoana juridica este declarat inactiv daca nu are cont de plati in Romania sau un cont deschis la Trezorerie

Tot aici apare si o alta situatie (lit. b): nedepunerea situatiilor financiare anuale in termenul mentionat. 

Mai mult, acelasi pachet introduce mecanisme “in lant” dupa inactivitate:

  • daca nu se reactiveaza intr-un an, intervine dizolvarea, cu reguli diferite (si cu exceptii pentru societatile din Legea 31/1990)
  • pentru societatile cu inactivitate temporara la ONRC, cererea de dizolvare se formuleaza dupa expirarea inactivitatii temporare, daca nu si-a reluat activitatea.

3) Intrebarea-cheie: exista obligatia si inainte de Legea 239/2025?

Nu, in forma asta – nu. Legea 70/2015 exista de mult, dar obligatia expresa pentru persoanele juridice de a detine cont de plati (cu 60 zile lucratoare pentru nou-infiintate) este introdusa prin modificarile asociate Legii 239/2025 si este marcata cu aplicare de la 01.01.2026


4) Unde apare ruptura de logica (si de predictibilitate)

Aici este “miezul” critic:

  • Legea 70/2015 stabileste obligatia (si amenda) cu aplicare de la 01.01.2026. 
  • In acelasi timp, Codul de procedura fiscala introduce inactivitatea pentru lipsa contului, fara ca textul din art. 92 alin. (1^2) lit. a) sa spuna explicit “de la 01.01.2026”.

Rezultatul: o zona de incertitudine normativ-institutionala:

  • se poate interpreta ca inactivitatea “sta in asteptare” pana cand obligatia devine efectiva (01.01.2026);
  • sau se poate interpreta strict textual, ceea ce ar impinge firmele intr-o urgenta disproportionata.

Aceasta lipsa de corelare este exact genul de situatie care:

  • muta costurile pe contribuabil;
  • deschide usa la interpretari si practici neuniforme;
  • forteaza oameni/companii sa isi apere un drept simplu (administrarea interna) in proceduri fiscale si, eventual, in instanta.

5) “Dublu sanctionat” – este legal?

Din perspectiva de principiu:

  • amenda este o sanctiune contraventionala (Legea 70/2015); 
  • inactivitatea fiscala este un statut fiscal cu efecte juridice si fiscale (Cod procedura fiscala).

De aceea, autoritatile pot sustine ca nu e “aceeasi sanctiune de doua ori”, ci o contraventie + o masura fiscala. Totusi, exact aici se joaca discutia de:

  • proportionalitate;
  • predictibilitate;
  • egalitate de tratament.

Cu alte cuvinte: poate fi “incadrat” legal, dar poate fi si atacat pe argumente serioase atunci cand efectul cumulat devine excesiv pentru situatii rezonabile (firme suspendate, administratori plecati, lipsa tranzitiei etc.).


6) Efectul in lant pentru firmele suspendate/inactive (ONRC)

O problema practica majora: contul genereaza costuri chiar si fara operatiuni (comisioane lunare). Asta poate duce la:

  • cheltuieli “de existenta” intr-un an fara venituri;
  • pierdere contabila;
  • presiune pe activul net.

In Legea societatilor, exista un principiu important:

  • art. 69 din Legea 31/1990: daca se constata pierdere a activului net, capitalul social subscris trebuie reintregit sau redus inainte de distribuiri. 

Nu inseamna ca orice comision bancar te “arunca” automat in masuri, dar arata cum o obligatie mica poate porni discutii de:

  • aporturi/finantari;
  • reechilibrare;
  • decizii administrative doar ca sa “supravietuiesti” unei cerinte.

In plus, chiar in textul Legii 239/2025 se mentioneaza explicit tratamentul legat de dizolvare pentru inactivitate si exceptia/amanarea pentru inactivitatea temporara inscrisa la ONRC (cererea de dizolvare dupa expirarea suspendarii). 


7) Inechitati intre forme (PJ vs PFA/II/IF/profesii liberale)

Legea 70/2015 se aplica multor categorii in zona platilor, dar obligatia de cont este introdusa explicit pentru persoane juridice

Aici apare o discutie legitima:

  • daca scopul masurii este colectarea/urmarirea trasabilitatii platilor, de ce nu este simetric pentru toate formele care interactioneaza fiscal cu statul?
  • daca scopul este “disciplinarea” unei categorii percepute ca risc, diferentierea trebuie sa fie justificata clar si proportional.

8) Ce poti face “corect” acum (operational, fara panica)

Nu e consultanta juridica, ci un set de masuri prudente pentru reducerea riscului.

Pentru firme ACTIVE

  • deschide cont de plati la banca sau Trezorerie si pastreaza dovada;
  • optimizeaza costul: cauta pachete low-cost, conturi cu comision minim;
  • verifica daca ai deja cont “de plati” eligibil (nu confunda conturi speciale).

Pentru firme cu ACTIVITATE SUSPENDATA (ONRC)

  • trateaza contul ca masura de conformare minimalista: un cont, fara rulaj (daca banca permite), doar ca sa indeplinesti conditia;
  • noteaza in decizia interna motivatia: “conformare legala, fara reluare activitate”;
  • daca apar costuri, documenteaza-le si tine evidenta impactului.

Pentru administratori plecati din tara / imposibilitate practica

  • foloseste optiuni de deschidere la distanta (unde banca permite) sau imputernicire (daca este posibil legal in concret);
  • pastreaza probele (bilete, contracte, notificari), nu pentru “a dovedi buna-credinta” in mod normal, ci pentru a reduce riscul in caz de abuz sau interpretare excesiva.

9) Cum “combati” o norma prost corelata (practic, institutional)

Fara sloganuri; doar instrumente functionale:

  • Clarificare oficiala: solicitari scrise catre autoritati pentru interpretare unitara (MF/ANAF).
  • Propuneri de tranzitie: exceptie explicita pentru firme suspendate + termen rezonabil pentru existenti (nu doar 60 zile pentru nou-infiintati).
  • Contestarea masurilor individuale (daca apar): contestatie administrativa/contencios, invocand lipsa de previzibilitate si disproportionarea efectelor (amenda + inactivitate).
  • Presiune profesionala: camere, asociatii, corpuri profesionale – exact aici e rolul societatii civile profesionale: sa ceara corelare si norme tranzitorii.

10) Concluzie (cauza → efect)

Cauza: o obligatie administrativa introdusa fara tranzitie clara si fara corelare perfecta intre actele normative. 
Efect: costuri certe, risc fiscal, interpretari, proceduri, si potential “drum spre instanta” doar ca sa demonstrezi normalitatea.

Daca statul vrea disciplina financiara, atunci trebuie sa livreze si:

  • termene rezonabile;
  • exceptii coerente pentru firme suspendate;
  • reguli clare de aplicare.

Checklist 

Checklist conformare cont de plati (PJ)

  •  Verific daca firma are deja cont de plati eligibil (RO / Trezorerie)
  •  Daca nu: aleg banca / Trezorerie (cost minim + acces online)
  •  Deschid contul si salvez dovada (contract/confirmare)
  •  Arhivez extras/confirmare IBAN in dosarul firmei
  •  Pentru firme suspendate: decizie interna “conformare fara reluare activitate”
  •  Monitorizez costurile lunare (impact contabil)
  •  Verific statusul fiscal (sa nu apar ca inactiv)
  •  Daca primesc notificare/decizie: pregatesc contestatie cu argumente + dovezi

Continua a leggere

Altri post dal nostro blog