ITM poate filma fara consimtamant. Dar nu inseamna fara informare.
In ultimele zile circula un mesaj simplificat: “ITM poate filma fara consimtamant”. Adevarat. Dar incomplet. Pentru ca lipsa consimtamantului nu anuleaza automat obligatia de informare si transparenta.
Context: ce a introdus Legea 239/2025
Prin Legea nr. 239/2025 (MO nr. 1160/15.12.2025) au fost introduse completari in Legea nr. 108/1999 (Inspectia Muncii). In esenta, in timpul activitatilor de control si de cercetare a evenimentelor, personalul Inspectiei Muncii/ITM poate fixa cu mijloace foto-audio-video activitatile desfasurate la locul de munca controlat, fara consimtamantul persoanelor vizate.
Aceasta formulare a generat deja doua reactii extreme:
- “Nu mai avem niciun drept.”
- “GDPR interzice, deci nu au voie.”
- Adevarul util este intre ele, iar cheia este o distinctie simpla.
Doua concepte diferite: consimtamant vs informare
1) Consimtamantul
Consimtamantul este acordul explicit al persoanei pentru o prelucrare de date. In multe situatii private (ex. marketing, newsletter, unele monitorizari), acesta este necesar.
Legea spune acum ca, in acest context de control, ITM nu are nevoie de consimtamantul persoanelor vizate.
2) Informarea (transparenta)
Informarea inseamna ca persoana vizata trebuie sa stie, intr-o forma rezonabila:
- cine prelucreaza datele (cine filmeaza),
- in ce scop,
- in baza carui temei,
- cat se pastreaza,
- care sunt drepturile si unde se pot adresa.
Aici este punctul esential:
fara consimtamant nu inseamna fara informare.
Lipsa consimtamantului inseamna doar ca temeiul nu mai este “acordul persoanei”, ci un temei legal specific unui control exercitat de autoritate. In schimb, transparenta ramane o cerinta distincta.
De ce conteaza aceasta diferenta
Pentru ca altfel apare confuzia periculoasa:
- daca “nu cer consimtamant”, inseamna ca pot filma “pe ascuns”.
Nu, asa nu functioneaza regulile moderne de protectie a datelor.
Chiar cand o autoritate are temei legal sa prelucreze date fara consimtamant, principiile de legalitate, echitate, proportionalitate si transparenta raman relevante.
Spatiul firmei: public sau privat?
Sediul unei firme si locul de munca sunt, in mod obisnuit, spatii private (acces controlat). Insa, in cadrul unui control, legea poate acorda autoritatilor drepturi de acces si verificare. Asta nu transforma automat spatiul “in public”, dar explica de ce consimtamantul nu este conditia-cheie in astfel de situatii.
Filmarea angajatilor: “li se incalca drepturile?”
Angajatii au drepturi, inclusiv drept la viata privata. Dar acest drept poate fi limitat prin lege, pentru un scop legitim, in mod proportional, cu garantii.
De aceea, discutiile serioase nu se poarta pe “au voie / n-au voie in abstract”, ci pe:
- scop,
- proportionalitate,
- minimizare,
- transparenta,
- reguli de pastrare si acces.
Mesajul corect pentru antreprenori si angajati
Daca rezumam corect:
- Da, legea permite inregistrarea fara consimtamant.
- Nu, asta nu inseamna ca transparenta dispare.
- Interpretarea sanatoasa este: temei legal diferit, nu lipsa de reguli.
Concluzie
In 2026, tema nu va fi “accept sau nu accept sa fiu filmat”, pentru ca in control consimtamantul nu este pivotul juridic.
Tema reala este intelegerea corecta a diferentei dintre consimtamant si informare:
- consimtamantul poate lipsi,
- informarea si transparenta raman repere esentiale.