Contributivitate pentru unii, exceptii pentru altii: drepturi de autor versus PFA

Doua persoane sunt salariate cu acelasi salariu brut de 10.000 lei pe luna.

Ambele obtin suplimentar cate 500.000 lei intr-un an.

Ambele platesc deja CAS si CASS din salariu.

Ambele sunt asigurate in sistemul public de pensii si sanatate.

Dar pentru venitul suplimentar:

  • una plateste obligatii totale de 30.000 lei;
  • cealalta plateste 98.114 lei.

Diferenta este de 68.114 lei.

Nu pentru ca una ar avea un venit mai mare.

Nu pentru ca una ar beneficia de alte servicii publice.

Ci pentru ca veniturile sunt incadrate in categorii fiscale diferite.

Nu discutam doar despre un impozit de 6%

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala beneficiaza de o cheltuiala forfetara de 40%.

La un venit brut de 500.000 lei:

  • cheltuiala forfetara: 200.000 lei;
  • venit net fiscal: 300.000 lei;
  • impozit: 10% × 300.000 lei;
  • impozit datorat: 30.000 lei.

Raportat la venitul brut, impozitul efectiv este de 6%.

Cota de impozit este de 10%, dar se aplica numai asupra celor 60% ramasi dupa deducerea forfetara.

Daca persoana obtine si venituri salariale si indeplineste conditiile legale de exceptare, pentru venitul din drepturi de proprietate intelectuala nu datoreaza CAS si CASS.

Prin urmare:

  • impozit: 30.000 lei;
  • CAS: 0 lei;
  • CASS: 0 lei;
  • total obligatii: 30.000 lei;
  • suma ramasa: 470.000 lei.

Avantajul nu este produs numai de deducerea de 40%.

El rezulta din cumularea a trei reguli:

  1. cheltuiala forfetara de 40%;
  2. exceptarea de la CAS;
  3. exceptarea de la CASS.

Ce presupune, legal, un venit din drepturi de autor

Nu orice munca intelectuala poate fi platita prin drepturi de autor.

Trebuie sa existe o creatie originala, exprimata intr-o forma concreta si susceptibila de valorificare juridica.

Pot intra, in functie de rezultatul creat:

  • carti, articole si studii originale;
  • fotografii si ilustratii;
  • creatii grafice;
  • muzica si scenarii;
  • materiale audiovizuale;
  • programe pentru calculator;
  • proiecte de arhitectura;
  • cursuri, manuale si materiale educationale originale.

Legea protejeaza opera, nu profesia.

De aceea:

  • sustinerea unui curs nu este automat drept de autor;
  • consultanta curenta nu este automat drept de autor;
  • mentenanta software nu este automat drept de autor;
  • administrarea continutului social media nu este automat drept de autor;
  • serviciile contabile, fiscale sau juridice nu devin opere numai pentru ca presupun munca intelectuala.

Un contract intitulat „cesiune de drepturi de autor” nu poate transforma singur un serviciu obisnuit intr-o opera protejata.


Exemplul comparativ

Situatia comuna

Ambele persoane:

  • sunt salariate;
  • au salariul brut de 10.000 lei pe luna;
  • platesc CAS si CASS din salariu;
  • obtin suplimentar cate 500.000 lei pe an;
  • beneficiaza de aceleasi sisteme publice.

Pentru a face calculul transparent, presupunem ca profesionistul liberal nu are alte cheltuieli deductibile legate de activitate.

Aceasta este o ipoteza de lucru. In practica, impozitul profesionistului depinde de cheltuielile reale si documentate.


Persoana A: drepturi de autor

Venit brut:

500.000 lei

Cheltuiala forfetara:

40% × 500.000 = 200.000 lei

Venit net fiscal:

500.000 − 200.000 = 300.000 lei

Impozit:

10% × 300.000 = 30.000 lei

Pentru persoana salariata analizata:

  • CAS: 0 lei;
  • CASS: 0 lei.

Total obligatii

30.000 lei

Suma ramasa

470.000 lei

Sarcina fiscala efectiva

6% din venitul brut


Persoana B: profesie liberala

Venit net inainte de contributiile personale:

500.000 lei

Folosim salariul minim de referinta de 4.050 lei.

CAS

Baza minima obligatorie la acest nivel al venitului:

24 × 4.050 = 97.200 lei

CAS:

25% × 97.200 = 24.300 lei

CASS

Plafon maxim:

72 × 4.050 = 291.600 lei

CASS:

10% × 291.600 = 29.160 lei

Venitul impozabil

Pentru stabilirea impozitului anual, CAS si CASS deductibile se scad din venitul net recalculat.

500.000 − 24.300 − 29.160 = 446.540 lei

Impozitul pe venit

10% × 446.540 = 44.654 lei

Total obligatii

  • CAS: 24.300 lei;
  • CASS: 29.160 lei;
  • impozit: 44.654 lei.

Total: 98.114 lei

Suma ramasa

500.000 − 98.114 = 401.886 lei

Sarcina fiscala efectiva

19,62%


Comparatia completa

ObligatieDrepturi de autorProfesie liberala
Venit analizat500.000 lei500.000 lei
Cheltuiala forfetara200.000 leiNu se aplica
Impozit30.000 lei44.654 lei
CAS0 lei24.300 lei
CASS0 lei29.160 lei
Total obligatii30.000 lei98.114 lei
Suma ramasa470.000 lei401.886 lei
Sarcina efectiva6%19,62%

Diferenta de impozit

44.654 − 30.000 = 14.654 lei

Diferenta contributiva

24.300 + 29.160 = 53.460 lei

Diferenta fiscala totala

98.114 − 30.000 = 68.114 lei


De unde provine diferenta

Diferenta totala de 68.114 lei are doua surse.

1. Deducerea forfetara de 40%

Autorul beneficiaza automat de o cheltuiala de 200.000 lei, fara sa fie necesara demonstrarea unor cheltuieli efective in acel cuantum.

Profesionistul liberal poate deduce numai cheltuielile acceptate fiscal si justificate.

In ipoteza noastra, lipsa deducerii forfetare conduce la un impozit mai mare cu:

14.654 lei

2. Exceptarea de la CAS si CASS

Pentru autorul salariat:

  • CAS: 0 lei;
  • CASS: 0 lei.

Pentru profesionistul liberal, tot salariat:

  • CAS: 24.300 lei;
  • CASS: 29.160 lei.

Diferenta contributiva este:

53.460 lei

Prin urmare, problema nu se reduce la impozitul efectiv de 6%.

Diferenta principala este produsa de neparticiparea venitului din drepturi de autor la finantarea pensiilor si sanatatii.


Aceleasi drepturi medicale, contributii diferite

Persoana care plateste suplimentar 29.160 lei CASS nu primeste:

  • un al doilea card de sanatate;
  • un pachet public superior;
  • prioritate la investigatii;
  • servicii proportionale cu suma;
  • o a doua calitate de asigurat.

Ambele persoane sunt deja asigurate prin salariu.

Daca justificarea exceptiei este ca autorul este deja asigurat, atunci profesionistul liberal este in aceeasi situatie.

Daca justificarea este solidaritatea, atunci capacitatea contributiva a ambelor persoane ar trebui analizata dupa aceeasi regula.

Actualul sistem foloseste alternativ cele doua explicatii:

  • pentru un venit, persoana este deja asigurata;
  • pentru alt venit, trebuie sa contribuie suplimentar.

La pensie: contributie aleasa sau contributie impusa?

O contributie CAS mai mare poate conduce la un punctaj mai mare si la o pensie mai mare.

Dar trebuie separate doua situatii:

  • persoana doreste sa contribuie mai mult;
  • statul obliga persoana sa contribuie la o baza mai mare.

Pentru activitatile independente, CAS functioneaza pe praguri.

La salariul minim de 4.050 lei:

  • 12 salarii minime: 48.600 lei;
  • CAS: 12.150 lei;
  • 24 salarii minime: 97.200 lei;
  • CAS: 24.300 lei.

La atingerea pragului de 24 de salarii minime, baza minima obligatorie se dubleaza.

Persoana nu poate ramane la baza de 12 salarii minime, chiar daca apreciaza ca acea protectie este suficienta si prefera sa economiseasca diferenta in alta forma.

In acelasi timp, autorul salariat nu datoreaza CAS pentru venitul suplimentar, indiferent cat de mare este acesta.

Pentru unul, contributia suplimentara este obligatorie.

Pentru celalalt, este zero.


Cine finanteaza exceptia?

Exceptia nu elimina necesarul de finantare.

Sistemele de pensii si sanatate trebuie finantate in continuare.

Daca anumite venituri sunt excluse, diferenta este suportata prin:

  • contributiile celorlalti;
  • transferuri din bugetul general;
  • alte impozite;
  • majorarea obligatiilor altor categorii;
  • deficit.

Autorul care utilizeaza legal regimul nu face nimic gresit.

Problema este politica publica prin care solidaritatea devine obligatorie pentru unele venituri si suspendata pentru altele.


Care ar putea fi solutia?

Contributii stabilite la nivelul persoanei

Toate veniturile relevante ar trebui analizate cumulat.

Contributiile deja platite prin salariu ar trebui luate in calcul.

Plafon anual unic

O persoana ar trebui sa contribuie pana la un plafon maxim anual, indiferent din cate surse obtine veniturile.

CAS minima obligatorie, diferenta optionala

Statul poate impune o contributie minima pentru protectia sociala de baza.

Peste aceasta limita, persoana ar trebui sa poata decide daca doreste sa contribuie suplimentar, cunoscand efectul estimat asupra pensiei.

CASS dupa aceeasi regula

Persoanele cu aceeasi capacitate contributiva si aceeasi situatie de asigurare ar trebui sa suporte o obligatie comparabila.


Concluzie

Diferenta nu este numai de 53.460 lei.

Aceasta reprezinta doar CAS si CASS.

Dupa includerea impozitului, diferenta fiscala totala ajunge la:

68.114 lei

Doua persoane:

  • au acelasi salariu;
  • obtin acelasi venit suplimentar;
  • sunt deja asigurate;
  • beneficiaza de aceleasi sisteme publice.

Una ramane cu 470.000 lei.

Cealalta ramane cu 401.886 lei.

Nu contestam protectia autorului si nici dreptul statului de a stimula creatia.

Intrebarea este daca stimularea creatiei trebuie sa insemne simultan:

  • deducere forfetara de 40%;
  • CAS zero;
  • CASS zero;
  • indiferent de valoarea venitului.

CAS si CASS sunt contributii ale persoanei.

Persoana primeste pensie.

Persoana beneficiaza de serviciile medicale.

Contractul nu beneficiaza de nimic.

Atunci de ce tipul contractului determina o diferenta de 68.114 lei?


Intrebarea finala

Putem vorbi despre contributivitate si solidaritate cat timp doua persoane cu acelasi salariu, acelasi venit total si aceleasi drepturi sociale au obligatii diferite cu 53.460 lei doar pentru ca venitul suplimentar poarta o alta denumire?


Nota fiscala

Exemplul este orientativ si urmareste compararea regulilor contributive. Pentru activitatea independenta, suma de 500.000 lei este tratata ca venit net anual, iar pentru drepturile de proprietate intelectuala ca venit brut supus cotei forfetare de cheltuieli. Situatia concreta trebuie analizata in functie de natura operei, contract, platitor, veniturile cumulate si legislatia aplicabila anului fiscal.

Keep reading

More posts from our blog