Impozitul pe profit de 16% si impozitul pe dividende de 16%: dubla taxare sau doua impozite diferite?

O societate obtine profit si plateste impozit.

Daca distribuie profitul ramas asociatilor, mai apare un impozit.

Este acelasi profit taxat de doua ori? Ar trebui ca impozitul platit de firma sa devina credit fiscal pentru asociat? Si de ce, desi vorbim despre doua cote de 16%, sarcina fiscala efectiva nu este de 32%?

Raspunsul necesita mai mult decat simpla adunare a cotelor.

Impozitul pe profit de 16% si impozitul pe dividende de 16%: dubla taxare sau doua impozite diferite?

Incepand cu dividendele distribuite de la 1 ianuarie 2026, Romania aplica:

• impozit pe profit de 16%, pentru societatile platitoare de impozit pe profit;
• impozit pe dividende de 16%, aplicat dividendelor distribuite;
• posibil, separat, CASS datorata de persoana fizica, daca sunt indeplinite conditiile si sunt depasite plafoanele prevazute de Codul fiscal.

Cota impozitului pe profit este de 16% si se aplica profitului impozabil al societatii. Cota de 16% pentru dividende se aplica dividendelor distribuite incepand cu 1 ianuarie 2026.

De aici apare afirmatia:

„Profitul este impozitat de doua ori: o data cu 16% la firma si o data cu 16% la asociat.”

Afirmatia este partial corecta, dar trebuie formulata riguros.

Concluzia tehnica

Nu este vorba despre o dubla impunere juridica a aceluiasi contribuabil.

Este insa o forma de:

dubla impozitare economica a profitului distribuit.

Aceeasi valoare economica, profitul realizat de societate, suporta succesiv:

1. impozit la nivelul societatii;
2. impozit la nivelul asociatului, daca profitul ramas este distribuit sub forma de dividende.

1. De ce impozitul pe profit si impozitul pe dividende sunt doua impozite diferite

Cele doua impozite au contribuabili, baze si momente de impunere diferite.

Societatea are personalitate juridica distincta de asociat.

Din aceasta perspectiva, juridic, statul nu impoziteaza de doua ori aceeasi persoana pentru acelasi venit.

Totusi, economic, dividendul provine din profitul ramas dupa impozitarea societatii. Din acest motiv, OECD analizeaza impreuna impozitul corporativ si impozitul aplicat actionarului asupra dividendelor.

OECD publica un indicator distinct denumit:

Combined corporate and shareholder statutory tax rates on dividend income.

Acesta reflecta cota statutara efectiva aplicata distribuirii unui profit de sursa interna catre un actionar persoana fizica rezidenta.

2. De ce 16% plus 16% nu inseamna o sarcina efectiva de 32%

Cotele pot fi adunate numai ca prezentare nominala:

16% + 16% = 32%

Dar fiscal, al doilea impozit nu se aplica asupra profitului initial de 100 lei.

Se aplica asupra profitului ramas dupa plata impozitului pe profit.

Exemplul 1: societate platitoare de impozit pe profit

Presupunem:

• profit impozabil: 100 lei;
• cota impozit pe profit: 16%;
• cota impozit pe dividende: 16%;
• intregul profit ramas este distribuit;
• nu includem CASS.

Etapa 1. Impozitul pe profit

100 lei × 16% = 16 lei

Profit ramas dupa impozitul pe profit:

100 − 16 = 84 lei

Etapa 2. Impozitul pe dividende

84 lei × 16% = 13,44 lei

Etapa 3. Dividend net

84 − 13,44 = 70,56 lei

Sarcina fiscala cumulata

16 + 13,44 = 29,44 lei

Raportata la profitul initial de 100 lei:

29,44%

Prin urmare:

• suma nominala a cotelor: 32%;
• sarcina efectiva cumulata: 29,44%.

Formula generala

Daca:

• CIT = cota impozitului pe profit;
• DIV = cota impozitului pe dividende;

atunci:

Cota cumulata = CIT + (1 − CIT) × DIV

sau:

Cota cumulata = 1 − (1 − CIT) × (1 − DIV)

Pentru Romania:

1 − (1 − 0,16) × (1 − 0,16) = 29,44%

3. Este corect sa spunem ca acelasi rezultat este taxat de doua ori?

Depinde ce intelegem prin „acelasi rezultat”.

Din punct de vedere juridic

Nu avem aceeasi obligatie fiscala:

• societatea datoreaza impozit pe profit;
• asociatul obtine venit din dividende;
• fiecare impozit are propriul fapt generator;
• fiecare impozit are propria baza de calcul.

Prin urmare, nu avem dubla impunere juridica in sens strict.

Din punct de vedere economic

Profitul initial este sursa economica din care se suporta ambele impozite.

Circuitul este:

profit realizat → impozit pe profit → profit distribuibil → dividend → impozit pe dividend

Din aceasta perspectiva, acelasi profit economic suporta doua niveluri de impozitare.

Formularea corecta este:

Profitul distribuit suporta o dubla impozitare economica, mai intai la nivelul societatii si apoi la nivelul asociatului.

4. Ce masoara exact tabelul OECD

OECD nu aduna pur si simplu cota impozitului pe profit cu cota personala aplicabila dividendului.

Indicatorul OECD reflecta efectul combinat al celor doua niveluri de impozitare.

In mod obisnuit, calculul este apropiat de formula:

CIT + (1 − CIT) × impozitul efectiv al actionarului

Totusi, pentru anumite state, calculul poate incorpora:

• impozite centrale si locale;
• suprataxe;
• sisteme de gross-up;
• credite fiscale;
• scutiri partiale;
• includerea partiala a dividendului in venitul impozabil;
• cote marginale maxime;
• regimuri speciale aplicabile actionarilor;
• mecanisme de imputare.

Din acest motiv, unele valori nu pot fi reproduse prin simpla aplicare a unei cote standard nationale.

OECD precizeaza ca datele sunt raportate de statele membre pentru distribuirea unui venit de sursa interna catre un actionar persoana fizica rezidenta si ca metodologia trebuie citita impreuna cu anexa explicativa.

Tabelul OECD utilizat in aceasta analiza este aferent anului 2025 si cuprinde trei indicatori:

1. cota impozitului corporativ asupra profitului distribuit;
2. cota personala asupra dividendului „grossed-up”;
3. cota combinata corporativa si personala.

Datele din tabelul furnizat sunt urmatoarele:

5. Tabel OECD 2025: impozitarea cumulata a profitului distribuit

Prima concluzie importanta

Din cele 26 de state europene prezentate in tabel:

• 20 au o cota cumulata mai mare de 32%;
• 6 au o cota cumulata sub 32%.

Statele din tabel cu o sarcina cumulata sub 32% sunt:

• Estonia: 22%;
• Grecia: 25,90%;
• Ungaria: 22,65%;
• Letonia: 20%;
• Lituania: 28,60%;
• Slovacia: 29,32%.

State cu sarcina cumulata de peste 50%

• Franta: 57,85%;
• Irlanda: 57,13%;
• Danemarca: 54,76%;
• Regatul Unit: 54,51%;
• Norvegia: 51,52%.

State cu sarcina cumulata intre 40% si 50%

• Portugalia: 49,96%;
• Tarile de Jos: 48,80%;
• Germania: 48,51%;
• Belgia: 47,50%;
• Spania: 47,50%;
• Suedia: 44,42%;
• Austria: 44,18%;
• Italia: 43,76%;
• Finlanda: 43,12%;
• Slovenia: 41,50%.

Prin urmare, existenta unei taxari cumulate de peste 32% nu este exceptia in Europa.

In tabelul OECD analizat, este situatia majoritara.

6. Unde s-ar pozitiona Romania in tabelul OECD

Romania nu apare in tabelul incarcat, deoarece setul prezentat este construit pe baza statelor raportate in baza OECD analizata.

Putem insa calcula comparabil sarcina standard pentru Romania:

Comparata cu statele din tabel, Romania ar avea o sarcina cumulata:

• peste Estonia;
• peste Letonia;
• peste Ungaria;
• peste Grecia;
• peste Lituania;
• foarte apropiata de Slovacia;
• sub Polonia;
• mult sub Germania, Spania, Italia, Franta, Irlanda sau Danemarca.

Pozitionare estimativa

Daca Romania ar fi inserata in tabelul analizat, cu o cota cumulata de 29,44%, s-ar situa in zona inferioara a clasamentului.

Aceasta observatie nu inseamna automat ca sistemul romanesc este optim sau echitabil.

Inseamna doar ca afirmatia:

„Romania taxeaza exceptional de mult profitul distribuit pentru ca avem 16% plus 16%”

nu este sustinuta de comparatia OECD.

7. Germania: doua niveluri clare de impozitare

Germania reprezinta un exemplu de sistem clasic in care profitul distribuit suporta impozitare atat la nivelul societatii, cat si la nivelul actionarului.

OECD utilizeaza pentru 2025:

• cota corporativa asupra profitului distribuit: 30,06%;
• cota personala asupra dividendului: 26,38%;
• cota cumulata: 48,51%.

Cota corporativa include, in cazul reprezentativ analizat:

• impozitul federal pe profit;
• suprataxa de solidaritate;
• impozitarea comerciala locala.

La nivelul actionarului privat, dividendele sunt supuse, ca regula generala, unei cote finale de 25%, la care se adauga suprataxa de solidaritate si, dupa caz, alte elemente personale.

Anexa OECD arata ca reforma corporativa germana din 2008 a schimbat fundamental impozitarea veniturilor corporative. OECD mentioneaza si ca Germania a avut un sistem de tip „split-rate”, destinat reducerii dublei impozitari a dividendelor, dar acesta a fost eliminat in 2001.

Exemplu pentru Germania

La un profit initial de 100 euro:

• impozitare corporativa: 30,06 euro;
• profit ramas: 69,94 euro;
• impozit la actionar: aproximativ 18,45 euro;
• net ramas: aproximativ 51,49 euro;
• sarcina cumulata: 48,51%.

Germania accepta, asadar, o dubla impozitare economica substantiala a profitului distribuit.

8. Spania: impozit pe profit plus impozit progresiv asupra dividendelor

Pentru anul 2025, OECD utilizeaza:

• impozit corporativ: 25%;
• impozit personal maxim asupra dividendului: 30%;
• sarcina cumulata: 47,50%.

Cota generala a impozitului pe profit este de 25%, desi exista regimuri reduse pentru:

• societati nou-infiintate;
• start-up-uri;
• anumite intreprinderi mici;
• entitati cu regim fiscal special.

OECD confirma cota generala de 25%, precum si existenta cotelor speciale.

Impozitul personal asupra dividendelor este progresiv. De aceea, cota de 47,50% prezentata de OECD reprezinta scenariul statutar superior utilizat pentru comparabilitate, nu nivelul efectiv suportat de fiecare asociat.

Exemplu la cota maxima

Profit initial: 100 euro.

• impozit pe profit: 25 euro;
• dividend ramas: 75 euro;
• impozit personal: 75 × 30% = 22,50 euro;
• net asociat: 52,50 euro;
• sarcina cumulata: 47,50%.

La o transa personala inferioara, sarcina efectiva poate fi mai mica, dar ramane formata din doua niveluri distincte.

9. Italia: impozit pe profit de 24% si impozit pe dividende de 26%

Italia aplica, in scenariul OECD:

• impozit corporativ: 24%;
• impozit personal asupra dividendului: 26%;
• sarcina cumulata: 43,76%.

Calcul

Profit initial: 100 euro.

Impozit la societate:

100 × 24% = 24 euro.

Profit distribuibil:

100 − 24 = 76 euro.

Impozit pe dividend:

76 × 26% = 19,76 euro.

Dividend net:

76 − 19,76 = 56,24 euro.

Sarcina fiscala cumulata:

24 + 19,76 = 43,76%.

Italia este relevanta si istoric.

A aplicat anterior un sistem de credit fiscal sau imputare, prin care impozitul achitat de societate era recunoscut la nivelul actionarului. Ulterior, acest model a fost inlocuit.

Prin urmare, existenta unui credit fiscal nu este ireversibila si nici obligatoriu mai simpla. Statele pot trece de la integrarea impozitarii societatii cu impozitarea actionarului la un sistem clasic cu doua niveluri.

10. Ungaria: cota redusa la societate, dar tot doua niveluri

In tabelul OECD 2025, Ungaria apare cu:

• impozit corporativ: 9%;
• impozit personal asupra dividendului: 15%;
• sarcina cumulata: 22,65%.

Calcul OECD

Profit initial: 100 euro.

Impozit societate:

100 × 9% = 9 euro.

Profit ramas:

91 euro.

Impozit personal:

91 × 15% = 13,65 euro.

Sarcina cumulata:

9 + 13,65 = 22,65%.

Ungaria are una dintre cele mai reduse cote corporative din Uniunea Europeana.

Totusi, comparatia trebuie facuta cu prudenta. In practica pot exista:

• impozite locale;
• contributii sau sarcini suplimentare;
• plafoane;
• exceptii;
• regimuri diferite in functie de natura venitului si a actionarului.

Tabelul OECD analizat utilizeaza cota de 15% la nivel personal si nu include, in valoarea de 22,65%, o contributie sociala suplimentara asupra dividendului.

Aceasta corectie este importanta: pentru comparatia directa cu tabelul OECD, Ungaria trebuie prezentata cu 22,65%, nu cu 34,48%.

11. Estonia si Letonia: taxarea profitului la distribuire

Estonia si Letonia folosesc un model diferit de cel romanesc.

Profitul pastrat sau reinvestit in societate nu este impozitat in acelasi mod ca intr-un sistem clasic anual.

Impozitul apare, in principal, la distribuirea profitului.

In tabelul OECD:

Modelul evita al doilea nivel general de impozitare la persoana fizica.

Avantajele potentiale sunt:

• stimularea reinvestirii;
• amanarea impozitarii pana la distribuire;
• simplificarea circuitului fiscal al dividendului;
• reducerea dublei impozitari economice.

Dar modelul nu inseamna ca profitul distribuit nu este impozitat.

Impozitul este concentrat la momentul distribuirii si, in principal, la nivelul societatii.

12. Finlanda: scutire partiala si reguli diferentiate

Finlanda nu utilizeaza un singur tratament simplu pentru toate dividendele.

OECD arata ca:

• dividendele societatilor listate sunt, in principiu, impozabile partial;
• o parte este scutita;
• pentru societatile nelistate, tratamentul depinde de valoarea matematica a actiunilor;
• pana la anumite limite, numai o parte din dividend este venit impozabil;
• partea care depaseste anumite praguri poate fi tratata diferit;
• anumite dividende pot fi considerate venit din capital, iar altele venit castigat.

Anexa OECD precizeaza ca dividendele societatilor listate sunt 85% impozabile si 15% scutite, iar pentru anumite dividende ale societatilor nelistate poate fi impozabila numai o parte de 25%, pana la limita prevazuta.

In tabelul OECD, Finlanda apare cu o sarcina cumulata maxima de 43,12%.

Acesta este un model de atenuare a dublei impozitari prin:

scutirea partiala a dividendului, nu prin credit integral pentru impozitul societatii.

13. Franta si Irlanda: cote cumulate foarte ridicate

In tabelul OECD:

• Franta: 57,85%;
• Irlanda: 57,13%.

Aceste valori reprezinta scenarii statutare comparative, nu sarcina efectiva a fiecarei firme sau persoane.

De ce Irlanda apare cu 57,13%, desi cota corporativa este de 12,5%

Pentru ca, la nivelul persoanei fizice, OECD utilizeaza o cota de 51% pentru scenariul analizat.

Calculul este:

• 12,50% la societate;
• profit ramas: 87,50%;
• 51% aplicat profitului ramas: 44,625%;
• total: 12,50% + 44,625% = 57,125%;
• rotunjit: 57,13%.

Acest exemplu demonstreaza de ce nu este suficient sa privim doar cota redusa a impozitului pe profit.

O tara poate avea:

• o cota corporativa redusa;
• dar o cota personala ridicata;
• rezultand o sarcina cumulata foarte mare asupra profitului distribuit.

14. Care este pozitia OECD fata de dubla impozitare a dividendelor

OECD nu sustine ca existenta impozitului pe profit si a impozitului pe dividende ar fi, prin ea insasi, incorecta sau nelegitima.

De asemenea, OECD nu impune un singur model statelor.

OECD recunoaste explicit cele doua niveluri

Prin indicatorul privind cota combinata, OECD analizeaza profitul distribuit pe intregul sau circuit:

• impozitare la nivelul societatii;
• impozitare la nivelul actionarului.

Prin urmare, OECD recunoaste ca evaluarea economica nu poate fi facuta analizand separat cele doua impozite.

OECD recunoaste sistemele de imputare

Sistemele de imputare permit asociatului sa primeasca un credit fiscal pentru impozitul platit anterior de societate.

Mecanismul poate fi:

• integral;
• partial;
• restituibil;
• nerestituibil;
• limitat la impozitul personal datorat;
• conditionat de plata efectiva a impozitului corporativ.

OECD include aceste sisteme in analiza comparativa a impozitarii veniturilor din capital si a integrarii dintre impozitarea corporativa si cea personala.

OECD nu recomanda un credit fiscal universal

Statele OECD folosesc modele diferite:

1. sistem clasic cu doua niveluri;
2. credit fiscal sau imputare;
3. scutire partiala;
4. cota redusa pentru dividende;
5. taxare la distribuire;
6. includere partiala in venitul personal;
7. cote progresive;
8. deduceri sau randamente neimpozabile.

Pozitia OECD este in principal una de:

• masurare;
• comparare;
• analiza a neutralitatii;
• evaluare a distorsiunilor;
• transparenta a sarcinii fiscale.

OECD nu stabileste ca fiecare stat trebuie sa elimine dubla impozitare economica.

15. Este creditul fiscal o idee valida pentru Romania?

Da, ideea este valida din punct de vedere tehnic.

Nu este o inventie si nu este incompatibila cu teoria fiscala.

Prin credit fiscal, impozitul achitat de societate ar fi recunoscut, integral sau partial, la calculul impozitului datorat de asociat.

Varianta 1. Credit fiscal integral

Societatea obtine profit de 100 lei.

• impozit pe profit: 16 lei;
• profit ramas: 84 lei;
• impozit pe dividend calculat: 13,44 lei;
• credit fiscal disponibil: pana la 16 lei.

Daca asociatul poate utiliza creditul integral, impozitul pe dividende de 13,44 lei ar fi complet acoperit.

Rezultatul:

• impozit total: 16 lei;
• dividend net: 84 lei;
• sarcina cumulata: 16%.

Aceasta nu este doar o corectie de calcul.

Este o reducere a sarcinii fiscale de la 29,44% la 16%.

Varianta 2. Credit fiscal partial

De exemplu, numai 50% din impozitul pe profit ar putea fi transmis asociatului.

Credit:

16 × 50% = 8 lei.

Impozit pe dividend calculat:

13,44 lei.

Impozit ramas de plata:

13,44 − 8 = 5,44 lei.

Sarcina cumulata:

16 + 5,44 = 21,44 lei.

Cota efectiva:

21,44%.

Varianta 3. Credit limitat la o cota-tinta

Statul ar putea stabili ca sarcina cumulata urmarita sa fie, de exemplu, 24%.

La un profit de 100 lei:

• sarcina-tinta: 24 lei;
• impozit pe profit deja platit: 16 lei;
• impozit suplimentar maxim pe dividend: 8 lei.

Aceasta varianta ar reduce dubla impozitare, fara a elimina complet nivelul personal.

16. Problemele practice ale creditului fiscal

Un sistem de credit fiscal necesita reguli mult mai complexe decat simpla scadere a cotei.

Trebuie stabilit:

1. Creditul se acorda pentru impozitul calculat sau pentru cel efectiv platit?

Solutia prudenta este:

numai pentru impozitul efectiv platit.

Altfel, societatea ar putea transmite un credit pentru un impozit care:

• a fost redus prin facilitati;
• a fost acoperit din alte credite;
• nu a fost achitat;
• a fost compensat;
• nu era datorat din cauza pierderilor fiscale.

2. Cum se trateaza profitul reinvestit scutit?

Daca o societate beneficiaza de scutire pentru profitul reinvestit, acel profit nu a suportat integral impozitul pe profit.

Nu ar trebui transmis un credit integral pentru un impozit care nu a fost platit.

3. Cum se trateaza pierderile fiscale?

Societatea poate avea:

• profit contabil;
• dar pierdere fiscala reportata;
• impozit pe profit redus sau zero;
• dividende distribuite din profituri contabile sau rezerve.

Creditul trebuie legat de impozitul efectiv aferent profitului din care se face distribuirea.

4. Cum se trateaza profiturile din ani diferiti?

Dividendul poate proveni din:

• profitul anului curent;
• profit reportat;
• rezerve;
• profit realizat intr-un an cu alta cota fiscala;
• profit realizat cand firma era microintreprindere;
• profit realizat cand firma era platitoare de impozit pe profit.

Ar fi necesara o evidenta fiscala separata pe ani si surse.

5. Creditul este restituibil?

Daca impozitul corporativ transmis ca credit depaseste impozitul personal datorat, diferenta:

• se pierde;
• se reporteaza;
• se restituie;
• se transmite altui an?

Un credit restituibil poate transforma impozitul platit de societate intr-o suma rambursata asociatului.

Impactul bugetar ar fi semnificativ.

6. Cum sunt tratati asociatii nerezidenti?

Un credit acordat numai rezidentilor poate crea:

• diferente de tratament;
• probleme in raport cu libertatea de circulatie a capitalurilor;
• dificultati in aplicarea conventiilor de evitare a dublei impuneri;
• situatii de credit dublu in doua state.

17. Ce se intampla in cazul microintreprinderilor

Aici apare problema esentiala a propunerii.

Microintreprinderea nu plateste impozit pe profit.

Plateste impozit pe venit, aplicat asupra veniturilor care formeaza baza fiscala.

Pentru anul 2026:

• cota micro este de 1%;
• plafonul fiscal este de 100.000 euro;
• la depasirea plafonului, societatea trece la impozit pe profit in trimestrul depasirii, conform regulilor aplicabile;
• plafonul trebuie verificat si prin raportare la intreprinderile legate, in conditiile Codului fiscal.

Impozitul micro nu este legat direct de profitul contabil distribuit.

Aceasta produce rezultate foarte diferite in functie de marja firmei.

18. Exemplul unei microintreprinderi cu marja mare

Presupunem:

• venituri: 100.000 lei;
• cheltuieli: 40.000 lei;
• impozit micro: 1%;
• profit contabil simplificat inainte de impozit: 60.000 lei.

Impozit micro

100.000 × 1% = 1.000 lei

Profit ramas

60.000 − 1.000 = 59.000 lei

Impozit pe dividende

59.000 × 16% = 9.440 lei

Suma neta incasata de asociat

59.000 − 9.440 = 49.560 lei

Sarcina fiscala analizata

1.000 + 9.440 = 10.440 lei

Raportata la profitul inainte de impozitul micro:

10.440 / 60.000 = 17,40%

Raportata la venituri:

10.440 / 100.000 = 10,44%

19. Exemplul unei microintreprinderi cu marja mica

Presupunem:

• venituri: 100.000 lei;
• cheltuieli: 95.000 lei;
• profit contabil inainte de impozitul micro: 5.000 lei;
• impozit micro: 1.000 lei.

Profit ramas

5.000 − 1.000 = 4.000 lei

Impozit pe dividende

4.000 × 16% = 640 lei

Dividend net

4.000 − 640 = 3.360 lei

Sarcina fiscala analizata

1.000 + 640 = 1.640 lei

Raportata la profitul initial de 5.000 lei:

1.640 / 5.000 = 32,80%

Aceeasi cota micro de 1% produce:

• o sarcina de 17,40% din profit, in firma cu marja mare;
• o sarcina de 32,80% din profit, in firma cu marja mica.

Prin urmare, impozitul micro nu poate fi transformat automat intr-un credit fiscal uniform pentru dividende.

20. Microintreprindere aflata pe pierdere

Presupunem:

• venituri: 100.000 lei;
• cheltuieli: 105.000 lei;
• pierdere contabila: 5.000 lei;
• impozit micro: 1.000 lei.

Societatea datoreaza impozit micro chiar daca are pierdere contabila.

Dar nu are profit curent distribuibil.

Apar intrebarile:

• creditul fiscal de 1.000 lei se pierde?
• se reporteaza?
• poate fi utilizat pentru dividende din profituri anterioare?
• se leaga de venituri sau de profit?
• poate genera credit chiar daca societatea nu a realizat profit?

Acest exemplu arata de ce un sistem conceput pentru impozitul pe profit nu poate fi transferat mecanic microintreprinderilor.

21. Variante posibile pentru microintreprinderi

Varianta A. Microintreprinderile nu primesc credit fiscal

Creditul s-ar acorda numai pentru impozitul pe profit efectiv platit.

Avantaje:

• mecanism mai simplu;
• legatura clara intre profit si impozit;
• evitarea creditului generat din cifra de afaceri.

Dezavantaje:

• tratament diferit intre firme;
• microintreprinderile continua sa suporte doua niveluri economice;
• pot aparea stimulente pentru schimbarea regimului fiscal.

Varianta B. Impozitul micro devine integral credit fiscal

Impozitul micro platit ar putea fi scazut din impozitul pe dividende.

Avantaje:

• usor de inteles;
• recunoaste impozitul achitat la nivelul societatii.

Dezavantaje:

• creditul nu este legat de profit;
• firmele cu marja mica ar putea obtine un credit disproportionat;
• firmele pe pierdere ar acumula credit;
• pot aparea credite pentru venituri care nu au generat profit distribuibil.

Varianta C. Credit proportional

Creditul ar putea fi limitat in functie de raportul dintre:

• dividendul distribuit;
• profitul contabil disponibil;
• impozitul micro efectiv platit.

O formula posibila:

Credit atribuit dividendului = impozit micro platit × dividend distribuit / profit distribuibil

Formula rezolva partial problema distribuirilor partiale, dar nu rezolva:

• pierderile;
• profiturile din ani anteriori;
• trecerea intre regimuri;
• rezervele;
• diferentele intre profitul contabil si baza micro.

Varianta D. Cota redusa de impozit pe dividende pentru micro

In locul unui credit, statul ar putea aplica:

• o cota de dividend mai mica;
• numai pentru profitul obtinut in perioada de microintreprindere.

Avantaj:

• administrare mai simpla.

Dezavantaj:

• nu mai este credit pentru impozit efectiv;
• firme cu marje foarte diferite primesc acelasi avantaj.

Varianta E. Toate societatile trec la un sistem de taxare a profitului distribuit

Romania ar putea adopta un sistem apropiat de Estonia sau Letonia:

• profitul pastrat in firma nu este taxat imediat;
• profitul distribuit este impozitat la nivelul societatii;
• dividendul nu mai suporta un al doilea impozit general.

Aceasta ar fi o reforma structurala, nu o simpla facilitate.

22. CASS nu trebuie confundata cu impozitul pe dividende

Persoana fizica poate datora CASS daca veniturile relevante cumulate depasesc plafoanele legale.

Pentru categoriile de venit prevazute de Codul fiscal, inclusiv dividendele, baza CASS este stabilita prin raportare la plafoane de:

• 6 salarii minime;
• 12 salarii minime;
• 24 salarii minime.

Cota CASS este de 10% aplicata bazei corespunzatoare.

CASS nu se calculeaza procentual asupra fiecarui leu de dividend in acelasi mod ca impozitul pe dividende.

Din acest motiv, nu trebuie adaugata mecanic la cota cumulata de 29,44%.

Sarcina efectiva depinde de:

• valoarea dividendelor;
• celelalte venituri relevante;
• plafonul atins;
• salariul minim utilizat potrivit regulilor aplicabile;
• situatia individuala a contribuabilului.

Prin urmare, comparatia OECD privind impozitul corporativ si impozitul personal pe dividende nu este identica unei comparatii care include si contributiile sociale romanesti.

23. Este Romania mai taxata decat alte state?

Pe baza tabelului OECD analizat, raspunsul este:

Nu, nu la nivelul sarcinii statutare cumulate asupra profitului distribuit.

Romania, cu 29,44%, s-ar situa sub majoritatea statelor din tabel.

Dar aceasta concluzie trebuie limitata la indicatorul analizat.

Nu include:

• TVA;
• taxarea muncii;
• impozite locale;
• contributii sociale;
• costuri de conformare;
• impozitul minim pe cifra de afaceri;
• impozite sectoriale;
• instabilitatea legislativa;
• diferente privind deductibilitatea cheltuielilor;
• tratamentul pierderilor;
• facilitatile fiscale;
• serviciile publice primite in schimb.

Nu putem concluziona, numai din acest tabel, ca fiscalitatea generala a Romaniei este redusa sau ridicata.

Putem concluziona doar ca:

Sarcina cumulata standard de 29,44% asupra profitului distribuit al unei societati platitoare de impozit pe profit este mai mica decat in majoritatea statelor europene incluse in tabelul OECD 2025.

24. Este justificata reducerea dublei impozitari economice?

O politica fiscala nu trebuie evaluata exclusiv prin comparatia cotelor.

Trebuie analizate si efectele economice.

Argumente pentru reducerea impozitarii dividendelor

• incurajeaza investitiile in capital;
• poate reduce preferinta pentru finantarea prin imprumut;
• creste randamentul actionarului;
• poate incuraja declararea si distribuirea transparenta;
• poate reduce arbitrajul intre salariu si dividende, daca este proiectata coerent;
• recunoaste ca profitul a fost deja impozitat la nivelul societatii.

Argumente impotriva creditului integral

• reduce substantial veniturile bugetare;
• favorizeaza veniturile din capital fata de veniturile din munca;
• poate incuraja inlocuirea remuneratiei prin salariu cu dividende;
• creeaza dificultati pentru microintreprinderi;
• necesita evidente fiscale complexe;
• poate avantaja actionarii cu venituri mari;
• poate produce diferente intre asociati rezidenti si nerezidenti;
• poate genera rambursari sau credite pentru impozite neplatite efectiv, daca regulile sunt slabe.

25. Ce varianta ar putea fi coerenta pentru Romania

Un credit fiscal integral de 16% ar reduce sarcina cumulata de la 29,44% la 16%.

Aceasta ar reprezenta o diminuare de:

13,44 puncte procentuale

Raportata la sarcina actuala de 29,44%, reducerea ar fi de aproximativ:

45,65%

Prin urmare, masura nu poate fi prezentata doar ca o eliminare tehnica a dublei impozitari.

Este o reducere fiscala majora.

O varianta mai echilibrata

Romania ar putea analiza:

1. credit fiscal numai pentru impozitul efectiv platit;
2. credit partial, nu integral;
3. plafonarea creditului la impozitul pe dividend datorat;
4. evidenta separata a profitului pe ani fiscali;
5. excluderea profitului scutit sau neimpozitat;
6. reguli distincte pentru microintreprinderi;
7. reguli antiabuz;
8. tratament compatibil pentru rezidenti si nerezidenti;
9. perioada de testare si analiza de impact bugetar;
10. comparatie cu alternativa taxarii profitului la distribuire.

26. Concluzia finala

Impozitul pe profit de 16% si impozitul pe dividende de 16% nu sunt acelasi impozit.

Au:

• contribuabili diferiti;
• baze diferite;
• momente diferite de impunere.

Totusi, economic, ambele sunt suportate din acelasi profit initial.

De aceea, formularea corecta este:

Profitul distribuit suporta o dubla impozitare economica: mai intai la nivelul societatii si apoi la nivelul asociatului.

Dar 16% plus 16% nu inseamna o sarcina efectiva de 32%.

La un profit initial de 100 lei:

• societatea plateste 16 lei;
• asociatul plateste 13,44 lei;
• sarcina cumulata este 29,44 lei;
• asociatul ramane cu 70,56 lei, inainte de eventuala CASS.

Comparatia OECD arata ca 20 dintre cele 26 de state europene incluse in tabel au o sarcina statutara cumulata mai mare de 32%.

Germania, Spania si Italia pastreaza doua niveluri de impozitare si au sarcini cumulate semnificativ peste Romania.

Ungaria are, in tabelul OECD, o sarcina cumulata de numai 22,65%, fara includerea unei contributii sociale suplimentare.

Estonia si Letonia aplica un model diferit: profitul este impozitat, in principal, la distribuire, fara un al doilea impozit general la persoana fizica.

Creditul fiscal este o idee valida si cunoscuta international.

Dar un credit integral ar reduce impozitarea cumulata din Romania de la 29,44% la 16%. Prin urmare, discutia nu este numai despre eliminarea dublei taxari, ci despre o reducere fiscala importanta si despre cine ar beneficia de aceasta.

Iar pentru microintreprinderi nu poate fi aplicat mecanic acelasi mecanism.

Impozitul micro este calculat asupra veniturilor, nu asupra profitului. Aceeasi cota de 1% poate reprezenta o sarcina foarte mica pentru o firma cu marja mare si o sarcina foarte ridicata pentru o firma cu marja mica.

Concluzia corecta nu este ca sistemul actual trebuie pastrat sau eliminat automat.

Concluzia este ca orice reforma trebuie sa raspunda clar la cinci intrebari:

1. Ce dubla impozitare dorim sa eliminam?
2. Cat din impozitul societatii devine credit?
3. Creditul se acorda numai pentru impozitul efectiv platit?
4. Cum tratam microintreprinderile?
5. Care este sarcina cumulata-tinta pe care Romania doreste sa o aplice profitului distribuit?

Fara aceste raspunsuri, propunerea unui credit fiscal ramane corecta ca principiu, dar incompleta ca politica fiscala.

Disclaimer

Materialul are caracter general si informativ. Regimul fiscal concret depinde de anul distribuirii dividendelor, categoria contribuabilului, rezidenta fiscala, regimul societatii, existenta facilitatilor, sursa profitului si situatia individuala a asociatului. Pentru aplicarea intr-un caz concret este necesara analiza legislatiei valabile la data operatiunii.

Surse principale

• Codul fiscal al Romaniei, Legea nr. 227/2015, cu modificarile aplicabile in 2026;
• Legea nr. 239/2025 si actele normative privind cota dividendelor aplicabila din 2026;
• OUG nr. 89/2025 si OUG nr. 8/2026 privind regimul microintreprinderilor;
• OECD Corporate Income Tax Rates Database;
• OECD Combined corporate and shareholder statutory tax rates on dividend income, 2025;
• OECD Explanatory Annex to Corporate Tax Statistics.