Daca pana ieri “am predat gestiunea” era replica standard in dosarele de insolventa, azi poate fi doar inceputul problemei. Legea 239/2025 rescrie art. 169 din Legea 85/2014: introduce “persoana strans legata”, extinde tinta raspunderii catre controlul real si creeaza prezumtii legale atunci cand lipsesc actele sau declaratiile.
Cum Legea nr. 239/2025 iti „reseteaza” apararea ca fost administrator in insolventa (si inchide portita firmelor-fantoma)
In practica insolventei, scenariul „firmei-fantoma” a devenit aproape banal: o societate aduna datorii mari (mai ales bugetare), iar chiar inainte ca presiunea sa devina critica, administratorul „real” dispare. In acte apare un „cumparator” fara legatura cu activitatea (uneori dintr-o localitate rurala), iar documentele contabile „se pierd” odata cu arhiva.
Pana acum, apararea standard suna asa:
„Nu mai sunt administrator de X ani. Am predat gestiunea. Nu e responsabilitatea mea.”
Legea nr. 239/2025, prin modificarile aduse Legii insolventei nr. 85/2014, loveste exact in aceasta logica: nu mai conteaza doar cine figureaza azi la ONRC, ci cine a controlat deciziile si ce urme a lasat in spate.
1) „Persoana strans legata” – noul filtru care aprinde automat „red flags”
A fost introdus conceptul de persoana strans legata de debitor, cu un reper temporal clar: in cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii.
Ce inseamna practic:
- tranzactiile, transferurile si „mutarile” catre astfel de persoane vor fi analizate mult mai agresiv;
- „interpusul” nu mai e scut, ci devine un indiciu procedural.
Trigger-ul real:
Daca ai construit mecanismul astfel incat controlul sa ramana „in umbra”, dar firma sa fie „pe numele altcuiva”, legea ti-a scurtat serios distanta de siguranta.
2) Raspundere extinsa: nu doar administratori „din acte”, ci si cine a controlat deciziile
Art. 169 alin. (1) a fost intarit explicit: judecatorul-sindic poate dispune suportarea pasivului (in limita prejudiciului in legatura de cauzalitate) nu doar de organele de conducere/supraveghere, ci si de:
- orice persoana fizica sau juridica ce exercita controlul asupra deciziilor financiare sau operationale, indiferent de calitatea formala,
- precum si orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa.
Trigger-ul real:
„Am iesit din firma” nu mai inchide discutia. Daca ai ramas decidentul de fapt, ai ramas in raza art. 169.
3) „Tacerea fiscala” si lipsa documentelor: prezumtii care iti intorc sarcina probei
Aici este schimbarea care doare cel mai mult in practica:
a) Daca nu predai documentele contabile
Legea spune clar: in cazul nepredarii documentelor contabile catre administrator/lichidator, culpa si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se prezuma (prezumtie relativa).
b) Daca nu s-au depus situatiile financiare si/sau declaratiile fiscale (culpabil), inainte de deschiderea procedurii
Se prezuma, pana la proba contrara, ca nu a fost tinuta contabilitatea in conformitate cu legea.
Trigger-ul real:
Nu mai este doar „nu avem acte”. Devine „se prezuma culpa si cauzalitatea”, iar tu trebuie sa demontezi prezumtia.
4) Transferul catre „apropiati” + continuarea activitatii: fapta nou-ancorata in art. 169
A fost introdusa o fapta distincta (lit. e1) la art. 169 alin. (1)):
transferarea activelor (sau a unei parti semnificative din intreprindere) catre o persoana strans legata, cu nerespectarea obligatiilor din Legea societatilor si cu intentia de a continua activitatea prin noua entitate si de a sustrage activele de la urmarirea creditorilor. IW.ro+1
Trigger-ul real:
„Am vandut firma” nu mai este neutru. Daca vanzarea arata ca o mutare de continuitate + evitarea creditorilor, te duce direct intr-o fapta tipizata de lege.
Disclaimer
Materialul de mai jos este unul informativ/educativ. Pentru decizii intr-un caz concret (mai ales cu prejudiciu semnificativ), analiza se face pe documente si cronologie.
1) Cand se aplica (si ce se intampla cu dosarele deja incepute)
Modificarile la insolventa intra in vigoare la 3 zile de la publicarea Legii 239/2025, iar procesele incepute anterior raman, ca regula, pe legea veche, cu exceptii procedurale.
2) Problema reala pe care legea o vizeaza: “insolventa strategica”
Tiparul clasic:
- datorii crescute (buget + furnizori)
- schimbare de administrator “pe hartie”
- arhiva lipsa / contabilitate intrerupta
- conturi inchise / operatiuni mutate in alta entitate
- apararea: “nu mai sunt administrator”
Legea 239/2025 a fost construita tocmai pentru a reduce durata procedurii, a creste recuperarea creantelor si a consolida raspunderea administratorilor.
3) “Persoana strans legata de debitor” – de ce conteaza (2 ani)
Se introduce in Legea 85/2014 o definitie noua: persoana considerata “strans legata” daca, in ultimii 2 ani anterior deschiderii procedurii, a avut anumite calitati/relatii relevante (inclusiv afiliere, control etc.).
Efect practic: tranzactiile si pozitionarile “cu ai nostri” devin mai usor de filtrat, iar procedura capata instrumente pentru a limita conflictele de interese (ex.: in comitetul creditorilor).
4) Art. 169 – tinta nu mai e doar “administratorul din acte”, ci controlul real
Textul actualizat spune explicit ca pasivul poate fi pus in sarcina:
- membrilor organelor de administrare/conducere/supraveghere
- oricarei persoane care exercita control asupra deciziilor financiare sau operationale
- indiferent de calitatea formala detinuta
- si a altor persoane care au contribuit la insolventa
Trigger (pe inteles): daca ai condus “din umbra”, legea a venit exact pentru tine.
5) Prezumtiile noi: “lipsa actelor” si “tacerea fiscala” iti inverseaza pozitia
La lit. d), Legea 239/2025 introduce doua mecanisme foarte puternice:
Nepredarea documentelor contabile catre practician
=> se prezuma culpa si legatura de cauzalitate cu prejudiciul (prezumtie relativa).
Nedepunerea culpabila a situatiilor financiare si/sau a declaratiilor fiscale, anterior deschiderii procedurii
=> se prezuma ca nu s-a tinut contabilitatea conform legii (pana la proba contrara).
Ce inseamna practic: in multe dosare, discutia nu mai incepe cu “dovediti ca…”, ci cu “arata ca ai tinut corect evidenta”.
6) Noua fapta (lit. e^1): transferul catre apropiati ca mecanism de “continuare curata”
Apare explicit fapta de:
- transfer al activelor / unei parti semnificative din intreprindere
- catre o persoana strans legata
- cu intentia de a continua activitatea prin noua entitate
- si de a sustrage activele de la urmarirea creditorilor Legislatie
Trigger: “am inchis firma veche si am mutat business-ul in alta” nu mai e doar o poveste de antreprenoriat. Poate deveni un capat de raspundere.
7) Consecinte suplimentare (care dor)
Pentru persoana impotriva careia exista o hotarare definitiva de atragere a raspunderii, apar interdictii (inclusiv imposibilitatea de a fonda sau de a dobandi control intr-o noua societate pe o perioada de 5 ani). Legislatie+1
8) Ce recomand practic (checklist scurt)
Daca esti administrator si urmeaza sa iesi din firma:
- proces-verbal de predare-primire (acte + stocuri + parole + contracte)
- inventar arhiva + dovada predarii (liste, opis, confirmare)
- dovada depunerii situatiilor financiare si a declaratiilor fiscale la zi
- situatie conturi bancare + semnaturi + schimbari operate oficial
- raport “status fiscal” (restante, esalonari, controale)
- mapa “decizii” (hotarari AGA/CA, mandate, procese-verbale)
- audit intern minim (ce riscuri raman, ce lipseste, cine preia)
Daca esti creditor:
- cere oficial predarea documentelor catre practician si urmareste confirmarea
- cere extrase/istoric bancar, inchideri de cont, cesiuni, transferuri
- urmareste tranzactiile cu persoane “strans legate” (2 ani)
- discuta rapid despre masuri asiguratorii (art. 172) cand exista indicii
9) Concluzie
Legea 239/2025 nu este doar “o ajustare”. Este o schimbare de filozofie: de la forma (cine semneaza) la fond (cine controleaza) si de la “dovedeste tu” la “explica tu” in anumite situatii-cheie.