🔸 L339/2025 revine in comisie – aceeasi problema, alta forma. Legea ramane discriminatorie si neconstitutionala.

🧩 România, digitalizare inversată: când o directivă europeană este încălcată pentru privilegii interne

📌 Introducere

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană cere statelor membre simplificare, digitalizare și reducerea birocrației, România pare să urmeze direcția opusă.
Proiectul de lege L339/2025, aflat din nou în dezbatere în Comisia Juridică a Senatului, propune modificări care contravin flagrant Directivei (UE) 2019/1151 – actul european care a stat la baza digitalizării Registrului Comerțului prin Legea 265/2022.

În loc să consolideze un sistem simplu, modern și accesibil antreprenorilor, proiectul readuce dependența profesională și costurile suplimentare prin impunerea unor condiții care avantajează anumite profesii liberale.

⚖️ 1. Ce prevede Directiva (UE) 2019/1151

Directiva europeană privind utilizarea instrumentelor digitale și a proceselor în domeniul dreptului societăților comerciale are un scop precis:

să permită înființarea complet online a societăților comerciale,

să reducă birocrația,

să standardizeze procedurile și

să asigure transparență și egalitate între contribuabili.

📄 Articolul 13 din Directivă precizează clar:

„Statele membre se asigură că fondatorii pot înființa societăți în întregime online, fără a fi necesară prezența fizică la nicio autoritate sau notar.”

România a transpus aceste principii prin Legea 265/2022, care a permis înființarea firmelor online, depunerea documentelor digitale și eliminarea intermedierilor obligatorii.

🧩 2. Ce propune proiectul L339/2025

Deși a fost criticat public, proiectul a revenit în Comisia Juridică, într-o formă „ajustată”, dar cu aceeași esență:

Hotărârile AGA privind majorarea sau diminuarea capitalului social trebuie autentificate de notar sau atestate de avocat/consilier juridic.

Contractele de cesiune de părți sociale devin obligatoriu autentificate sau atestate de aceleași profesii.

Cererea de înmatriculare și mențiunile la Registrul Comerțului pot fi semnate doar de reprezentantul legal, avocat sau consilier juridic.

Chiar dacă s-au eliminat unele prevederi (precum obligația avocatului de a verifica cvorumul AGA), fondul rămâne neschimbat: transferul unor competențe administrative și juridice către profesii private.

🧠 3. De ce legea contravine dreptului european

Această lege inversă principiul digitalizării.
În loc să reducă etapele administrative, le dublează;
în loc să elimine intermediarii, îi impune prin lege.

🔍 Contradicții directe cu Directiva (UE) 2019/1151:

📌 În plus, prin modificarea articolelor 79 și 81 din Legea 265/2022, se restrânge semnificativ sfera celor care pot semna sau depune documente la Registrul Comerțului — o limitare care nu există în nicio altă țară din UE.

⚠️ 4. Risc de infringement: România, din nou pe lista Comisiei Europene

Dacă legea este adoptată în forma actuală, România poate intra sub incidența procedurii de infringement, conform articolului 258 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Etapele procedurii:

Scrisoare de punere în întârziere – Comisia notifică statul membru asupra neconformității cu Directiva 2019/1151.

Aviz motivat – Comisia cere modificarea legii.

Sesizarea CJUE – România poate fi trimisă în fața Curții de Justiție a UE.

Sancțiuni financiare – amenzi și penalități zilnice până la corectarea legislației.

📉 România a fost deja avertizată în 2023 pentru întârzierea transpunerii directivei; acum, riscă o sancțiune pentru regres — adică pentru faptul că anulează efectele digitalizării deja implementate.

🧱 5. O lege pentru unii, nu pentru toți

În loc să sprijine mediul de afaceri, proiectul creează privilegii profesionale.
Hotărârile AGA, cesiunile sau majorările de capital sunt deja reglementate prin Legea 31/1990 și pot fi contestate în instanță în termen de 15 zile (art. 132).
Prin urmare, nu există un vid juridic care să justifice intervenția altor profesii.

Această lege nu protejează antreprenorii, ci asigură venituri legiferate pentru grupuri profesionale care, prin poziția lor în Parlament, pot influența procesul legislativ.
Se invocă „siguranța juridică”, dar în realitate se instituie dependența juridică.

💬 6. Când legea se scrie pentru cei care o aplică

Cazul L339/2025 scoate la lumină o problemă mai profundă:
în România, legile nu se mai scriu pentru cetățeni, ci pentru cei care le interpretează.

De la Registrul Comerțului, care colaborează cu avocații în baza unor „acorduri instituționale”, până la comisiile legislative dominate de profesii liberale, se creează un circuit închis al puterii.
Legea devine instrument, nu garanție.

🧩 7. Concluzie

Directiva europeană 2019/1151 a fost creată pentru a elibera antreprenorii de constrângeri administrative.
Proiectul românesc L339/2025 face exact opusul: îi leagă de noi costuri, formalități și dependențe.

Dacă va fi adoptată, România nu doar că va încălca dreptul european, dar va trimite un semnal periculos:
👉 digitalizarea este doar un slogan, nu o realitate.

🔍 Legalitatea nu se parafează.
Legalitatea se respectă.
Și când legea devine mijloc de privilegiu, nu vorbim despre reformă – ci despre regres.

📄 Surse și referințe:

Directiva (UE) 2019/1151 privind utilizarea instrumentelor digitale și proceselor în domeniul dreptului societăților comerciale

Legea 265/2022 privind Registrul Comerțului

Legea 31/1990 privind societățile comerciale

Profit.ro, Senatul României – Proiect L339/2025

Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (art. 258 TFUE)

#L3392025 #digitalizare #drept #justitie #infringement #lege2025 #profesionisti #adinarus #eticaprofesionala #statdederept #egalitate #firme #UE #registrulcomertului