Cand fiscalitatea devine ingerinta: statul decide in locul asociatilor Cรขnd statul decide in locul asociatilor, nu mai vorbim de fiscalitate. Vorbim de abuz.

๐— ๐—ถ๐—ฐ๐—ฟ๐—ผ ๐˜ƒ๐˜€ ๐—ฝ๐—ฟ๐—ผ๐—ณ๐—ถ๐˜ ๐—ป๐˜‚ ๐—บ๐—ฎ๐—ถ ๐—ฒ๐˜€๐˜๐—ฒ ๐—ผ ๐—ฎ๐—น๐—ฒ๐—ด๐—ฒ๐—ฟ๐—ฒ ๐—ณ๐—ถ๐˜€๐—ฐ๐—ฎ๐—น๐—ฎ. ๐—˜๐˜€๐˜๐—ฒ ๐—ผ ๐—ฟ๐—ฒ๐˜€๐˜๐—ฟ๐—ฎ๐—ป๐—ด๐—ฒ๐—ฟ๐—ฒ ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ฑ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฝ๐˜๐˜‚๐—ฟ๐—ถ.
Cรขnd statul decide in locul asociatilor, nu mai vorbim de fiscalitate. Vorbim de abuz. 
Criteriile fiscale au devenit arme impotriva IMM-urilor. Statul nu digitalizeaza. Statul controleaza.
Adevarul dur: capitalul romanesc este tinta, nu beneficiarul reformei.

๐Ÿ”ต ๐Ÿญ. ๐—ฃ๐—ฅ๐—ข๐—•๐—Ÿ๐—˜๐— ๐—” ๐—ฅ๐—˜๐—”๐—Ÿ๐—”
Ce faci cรขnd รฎntr-o firmฤƒ sunt 3 asociati peste 25%, iar 2 dintre ei sunt asociati si รฎn alte firme diferite?

Exemplu simplificat:
โ€ข Firma A โ†’ Asociat 1, 2, 3 (toti peste 25%)
โ€ข Firma B โ†’ Asociat 1 + altcineva
โ€ข Firma C โ†’ Asociat 2 + altcineva
โ€ข Firma D โ†’ Asociat 3 + altcineva
โ†’ Toate firmele sunt legate prin cel putin un asociat care detine peste 25%.
โ†’ Veniturile cumulate pot depasi plafonul de micro.
โ†’ Dar firmele au asociati diferiti, cu interese diferite.
โ†’ Daca ies din micro, unii sunt avantajati, altii dezavantajati.

๐Ÿ”ต ๐Ÿฎ. ๐—–๐—œ๐—ก๐—˜ ๐——๐—˜๐—–๐—œ๐——๐—˜ ๐—–๐—”๐—ฅ๐—˜ ๐—™๐—œ๐—ฅ๐— ๐—˜ ๐—ฅ๐—”๐— ๐—”๐—ก ๐— ๐—œ๐—–๐—ฅ๐—ข ๐—ฆ๐—œ ๐—–๐—”๐—ฅ๐—˜ ๐—ง๐—ฅ๐—˜๐—– ๐—Ÿ๐—” ๐—ฃ๐—ฅ๐—ข๐—™๐—œ๐—ง?
โ— LOGIC: Ar trebui sa decida asociatii fiecarui SRL.
โ— LEGAL: Decizia nu apartine asociatilor.
โœ” REAL: Decizia apartine statului prin Codul fiscal, nu asociatilor.

Mai exact:
โœ” 2.1. Decizia este AUTOMATA prin aplicarea criteriilor din Codul fiscal
Nu este o decizie optionala pe care o poate lua:
โ€ข AGA
โ€ข administratorul
โ€ข asociatii individuali
Codul fiscal spune ca daca:
โ€ข veniturile cumulate ale intreprinderilor legate depasesc plafonul
sau
โ€ข un asociat detine peste 25% in mai multe firme, iar conditiile nu sunt indeplinite,
โ†’ TOATE firmele vizate IES AUTOMAT din micro.
NU exista o libertate de alegere.

โœ” 2.2. Nu exista nicio procedura legala pentru a alege cine ramane micro si cine trece la profit
Nu exista:
โ€ข mecanism de negociere
โ€ข vot
โ€ข procedura ANAF
โ€ข instructiuni fiscale
โ€ข exceptii pentru conflicte intre asociati
โ€ข criteriu de prioritate
๐—Ÿ๐—˜๐—š๐—˜๐—” ๐—œ๐— ๐—ฃ๐—จ๐—ก๐—˜, ๐—ป๐˜‚ ๐—ถ๐—ป๐˜๐—ฟ๐—ฒ๐—ฎ๐—ฏ๐—ฎ.

๐Ÿ”ต ๐Ÿฏ. ๐—ข๐—ž, ๐—ฑ๐—ฎ๐—ฟ ๐—ฑ๐—ฎ๐—ฐ๐—ฎ ๐—ถ๐—ป๐˜๐—ฟ-๐˜‚๐—ป ๐—ด๐—ฟ๐˜‚๐—ฝ ๐˜€๐˜‚๐—ป๐˜ ๐—ณ๐—ถ๐—ฟ๐—บ๐—ฒ ๐—บ๐˜‚๐—น๐˜๐—ถ๐—ฝ๐—น๐—ฒ ๐˜€๐—ถ ๐—ป๐˜‚ ๐˜๐—ผ๐˜๐—ถ ๐—ฎ๐˜€๐—ผ๐—ฐ๐—ถ๐—ฎ๐˜๐—ถ๐—ถ ๐˜€๐˜‚๐—ป๐˜ ๐—ฐ๐—ผ๐—บ๐˜‚๐—ป๐—ถ?
โ— Problema devine si mai complicata:
โ€ข Asociatul 1 trage Firma A ศ™i Firma B afara din micro.
โ€ข Asociatul 2 trage Firma A ศ™i Firma C afara din micro.
โ€ข Asociatul 3 trage Firma A ศ™i Firma D afara din micro.
โ†’ Prin cumul, se pot scoate TOATE firmele din micro, chiar daca รฎntre ele nu sunt legate decรขt printr-un asociat care are interes limitat.
Resursele ANAF nu permit analiza detaliata, dar textul legii produce exact acest efect.

๐Ÿ”ต ๐Ÿฐ. ๐—–๐—ข๐—ก๐—™๐—Ÿ๐—œ๐—–๐—ง๐—จ๐—Ÿ ๐——๐—˜ ๐—œ๐—ก๐—ง๐—˜๐—ฅ๐—˜๐—ฆ๐—˜ ๐—œ๐—ก๐—ง๐—ฅ๐—˜ ๐—”๐—ฆ๐—ข๐—–๐—œ๐—”๐—ง๐—œ
Aici este problema cea mai mare:
โœ” Asociatul A poate dori micro, pentru ca are cifra mica.
โœ” Asociatul B poate fi obligat la profit pentru ca are o alta firma mare.
โœ” Asociatul C are interesul sa ramana micro, dar este tras afara din cauza lui B.

Cine castiga?
โ†’ Statul.
Cine pierde?
โ†’ TOTI asociatii.
โ†’ Firmele mici.
โ†’ IMM-urile romanesti.

๐Ÿ”ต ๐Ÿฑ. ๐—–๐—œ๐—ก๐—˜ ๐—œ๐—” ๐——๐—˜๐—–๐—œ๐—ญ๐—œ๐—” ๐—ฆ๐—œ ๐——๐—˜ ๐—–๐—˜ ๐—˜ ๐—ก๐—˜๐—–๐—ข๐—ก๐—ฆ๐—ง๐—œ๐—ง๐—จ๐—ง๐—œ๐—ข๐—ก๐—”๐—Ÿ?
โ— Administratorul NU are voie legal sa decida regimul fiscal
Administratorul executa legea si AGA. El NU poate:
โ€ข decide singur trecerea la profit,
โ€ข decide regimul fiscal,
โ€ข modifica vectorul fiscal unilateral (doar il opereaza conform legii).
Deci:
๐Ÿ‘‰๐—ก๐˜‚ ๐—ฒ๐˜…๐—ถ๐˜€๐˜๐—ฎ ๐—ฎ๐—ฐ๐˜๐—ผ๐—ฟ ๐—น๐—ฒ๐—ด๐—ถ๐˜๐—ถ๐—บ ๐—ถ๐—ป ๐—ณ๐—ถ๐—ฟ๐—บ๐—ฎ ๐—ฐ๐—ฎ๐—ฟ๐—ฒ ๐˜€๐—ฎ ๐—ฝ๐—ผ๐—ฎ๐˜๐—ฎ ๐—น๐˜‚๐—ฎ ๐—ฎ๐—ฐ๐—ฒ๐—ฎ๐˜€๐˜๐—ฎ ๐—ฑ๐—ฒ๐—ฐ๐—ถ๐˜‡๐—ถ๐—ฒ.

๐Ÿ”ต ๐Ÿฒ. ๐—œ๐—ก ๐—ฃ๐—ฅ๐—”๐—–๐—ง๐—œ๐—–๐—”:
โ— Asociatii NU pot decide regimul fiscal
Nu au drept de optiune legala.
Codul fiscal stabileste regimul, nu AGA.
Asociatii nu mai pot decide pentru propria firma in functie de:
โ€ข interes,
โ€ข strategie,
โ€ข cifre interne.

โ— Decizia este luata de factor extern: STATUL
Statul decide:
โ€ข daca firma este micro,
โ€ข daca devine profit,
โ€ข daca grupul se cumuleaza,
โ€ข daca participatiile โ€žtragโ€ fiscal firma in sus sau in jos.
Asociatii nu au niciun control.
๐Ÿ‘‰ ๐—ฆ๐˜๐—ฎ๐˜๐˜‚๐—น ๐—ฑ๐—ฒ๐—ฐ๐—ถ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ถ๐—ป ๐—น๐—ผ๐—ฐ๐˜‚๐—น ๐—น๐—ผ๐—ฟ ๐—ฎ๐˜€๐˜‚๐—ฝ๐—ฟ๐—ฎ ๐˜‚๐—ป๐˜‚๐—ถ ๐—ฑ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฝ๐˜ ๐—ฐ๐—ฎ๐—ฟ๐—ฒ ๐˜๐—ถ๐—ป๐—ฒ ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ฒ๐˜€๐—ฒ๐—ป๐˜๐—ฎ ๐—ฎ๐˜‚๐˜๐—ผ๐—ป๐—ผ๐—บ๐—ถ๐—ฒ๐—ถ ๐˜€๐—ผ๐—ฐ๐—ถ๐—ฒ๐˜๐—ฎ๐˜๐—ถ๐—ถ.

๐Ÿ”ต ๐Ÿณ. ๐——๐—˜ ๐—–๐—˜ ๐—˜๐—ฆ๐—ง๐—˜ ๐—”๐—–๐—˜๐—”๐—ฆ๐—ง๐—” ๐—ฆ๐—œ๐—ง๐—จ๐—”๐—ง๐—œ๐—˜ ๐—ฃ๐—ฅ๐—ข๐—•๐—Ÿ๐—˜๐— ๐—”๐—ง๐—œ๐—–๐—”?
โ— 1. Pentru ca firmele diferite, cu activitati diferite, ajung sa fie tratate fiscal ca un singur grup, doar pentru ca impart un asociat.
โ— 2. Pentru ca asociatii devin โ€žresponsabili fiscalโ€ pentru activitatea celorlalte firme in care sunt implicati โ€” fara control, fara avertizare, fara mecanism de protectie.
โ— 3. Pentru ca pot aparea conflicte directe intre asociati:
โ€ข Unul trage firma spre profit.
โ€ข Altul vrea micro.
โ€ข Legea nu lasa loc de negociere.
โ— 4. Pentru ca regimul micro devine, de facto, un โ€žregim restrictionatโ€ โ€” un pas spre impozit pe profit obligatoriu pentru firmele cu actionariat complex.

๐Ÿ”ต ๐Ÿด. ๐—–๐—ข๐—ก๐—ฆ๐—˜๐—–๐—œ๐—ก๐—ง๐—” ๐—ฅ๐—˜๐—”๐—Ÿ๐—”: ๐—Ÿ๐—œ๐— ๐—œ๐—ง๐—”๐—ฅ๐—˜๐—” ๐—œ๐—ก๐—ง๐—˜๐—ก๐—ง๐—œ๐—ข๐—ก๐—”๐—ง๐—” ๐—” ๐—ฅ๐—˜๐—š๐—œ๐— ๐—จ๐—Ÿ๐—จ๐—œ ๐— ๐—œ๐—–๐—ฅ๐—ข
Legislatia noua:
โ€ข descurajeaza firmele cu actionariat comun
โ€ข forteaza iesirea din micro prin criterii cumulative
โ€ข impinge tot mai multe firme spre impozit pe profit
โ€ข creeaza contexte in care ANAF poate analiza preturile de transfer
โ€ข mareste riscul de reincadrare fiscala
โ€ข extinde sfera controalelor pe grupuri de firme, nu pe firme individuale
Pentru antreprenorii romani, aceasta modificare reprezinta pierderea libertatii fiscale in alegerea regimului adaptat firmei.

Noile reguli privind incadrarea ca microintreprindere creeaza o dependenta nefireasca intre firme separate, doar pentru ca au asociati comuni. Regimul fiscal devine colectiv, nu individual, iar criteriile cumulative genereaza conflicte intre asociati, lipsa de predictibilitate si risc ridicat de reclasificare. In realitate, aceasta schimbare reprezinta o limitare masiva a regimului micro si o tranzitie discreta spre impozitul pe profit obligatoriu in cazul grupurilor de firme.
________________________________________
๐Ÿ”ต๐Ÿต. ๐—–๐—”๐—ฅ๐—˜ ๐——๐—ฅ๐—˜๐—ฃ๐—ง๐—จ๐—ฅ๐—œ ๐—–๐—ข๐—ก๐—ฆ๐—ง๐—œ๐—ง๐—จ๐—ง๐—œ๐—ข๐—ก๐—”๐—Ÿ๐—˜ ๐—ฆ๐—จ๐—ก๐—ง ๐—”๐—™๐—˜๐—–๐—ง๐—”๐—ง๐—˜?
โœ” ๐—œ๐—ป๐˜๐—ฒ๐—ฟ๐—ณ๐—ฒ๐—ฟ๐—ฒ๐—ป๐˜๐—ฎ ๐—ฐ๐˜‚ ๐—ฑ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฝ๐˜๐˜‚๐—น ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ฎ๐˜€๐—ผ๐—ฐ๐—ถ๐—ฒ๐—ฟ๐—ฒ(Art. 40 Constitutie)
Constitutia garanteaza:
โ€žDreptul la asociere este garantat.โ€
Dar statul intervine si penalizeaza FISCAL actul de asociere:
โ€ข daca te asociezi cu cineva care are alta firma mare, poti pierde regimul micro;
โ€ข libertatea de asociere devine un factor de risc fiscal;
โ€ข deciziile tale de asociere sunt limitate indirect de stat, nu de partenerii alesi.
๐Ÿ‘‰๐——๐—ฟ๐—ฒ๐—ฝ๐˜๐˜‚๐—น ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ฎ ๐˜๐—ฒ ๐—ฎ๐˜€๐—ผ๐—ฐ๐—ถ๐—ฎ ๐—น๐—ถ๐—ฏ๐—ฒ๐—ฟ ๐—ฒ๐˜€๐˜๐—ฒ ๐—น๐—ถ๐—บ๐—ถ๐˜๐—ฎ๐˜ ๐—ฝ๐—ฟ๐—ถ๐—ป๐˜๐—ฟ-๐—ผ ๐—บ๐—ฎ๐˜€๐˜‚๐—ฟ๐—ฎ ๐—ณ๐—ถ๐˜€๐—ฐ๐—ฎ๐—น๐—ฎ, ๐—น๐˜‚๐—ฐ๐—ฟ๐˜‚ ๐—ฒ๐˜…๐˜๐—ฟ๐—ฒ๐—บ ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ฝ๐—ฟ๐—ผ๐—ฏ๐—น๐—ฒ๐—บ๐—ฎ๐˜๐—ถ๐—ฐ ๐—˜๐˜€๐˜๐—ฒ ๐—ผ ๐—ฎ๐˜๐—ถ๐—ป๐—ด๐—ฒ๐—ฟ๐—ฒ ๐—ฐ๐—น๐—ฎ๐—ฟ๐—ฎ ๐—ฎ ๐—ฑ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฝ๐˜๐˜‚๐—น๐˜‚๐—ถ ๐—ณ๐˜‚๐—ป๐—ฑ๐—ฎ๐—บ๐—ฒ๐—ป๐˜๐—ฎ๐—น.

โœ” ๐—”๐—ณ๐—ฒ๐—ฐ๐˜๐—ฎ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฎ ๐—ฑ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฝ๐˜๐˜‚๐—น๐˜‚๐—ถ ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ฝ๐—ฟ๐—ผ๐—ฝ๐—ฟ๐—ถ๐—ฒ๐˜๐—ฎ๐˜๐—ฒ (Art. 44)
Participatia intr-o firma este proprietate privata.
Este o limitare MASIVA a proprietatii, fara justificare proportionala
Statul nu poate afecta esenta dreptului de proprietate.
Prin noile reguli, statul:
โ€ข influenteaza modul in care folosesti proprietatea ta (partile sociale),
โ€ข iti limiteaza dreptul de a investi in mai multe firme,
โ€ข creeaza consecinte fiscale negative pentru simplul fapt ca detii participatii.
โ€ข reduc valoarea partilor sociale prin impunerea unui regim fiscal mai dur;
โ€ข manipuleaza efectiv valoarea firmei in functie de actiunile altor persoane;
โ€ข fac ca dreptul tau de proprietate depinda de deciziile altor asociati, ceea ce nu exista in niciun stat cu economie real libera.
๐Ÿ‘‰ ๐—ฃ๐—ฟ๐—ผ๐—ฝ๐—ฟ๐—ถ๐—ฒ๐˜๐—ฎ๐˜๐—ฒ๐—ฎ ๐—ฝ๐—ฟ๐—ถ๐˜ƒ๐—ฎ๐˜๐—ฎ ๐—ฒ๐˜€๐˜๐—ฒ ๐—ฎ๐—ณ๐—ฒ๐—ฐ๐˜๐—ฎ๐˜๐—ฎ ๐—ณ๐—ฎ๐—ฟ๐—ฎ ๐˜‚๐—ป ๐˜€๐—ฐ๐—ผ๐—ฝ ๐—น๐—ฒ๐—ด๐—ถ๐˜๐—ถ๐—บ ๐—ฑ๐—ถ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฐ๐˜ (๐—ฒ๐˜ƒ๐—ฎ๐˜‡๐—ถ๐˜‚๐—ป๐—ฒ, ๐—ฟ๐—ถ๐˜€๐—ฐ ๐—ณ๐—ถ๐˜€๐—ฐ๐—ฎ๐—น).

โœ” ๐—ฅ๐—ฒ๐˜€๐˜๐—ฟ๐—ฎ๐—ป๐—ด๐—ฒ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฎ ๐—น๐—ถ๐—ฏ๐—ฒ๐—ฟ๐˜๐—ฎ๐˜๐—ถ๐—ถ ๐—ฒ๐—ฐ๐—ผ๐—ป๐—ผ๐—บ๐—ถ๐—ฐ๐—ฒ (Art. 45)
Constitutia prevede:
โ€žAccesul liber la o activitate economica este garantat tuturor.โ€
Dar statul:
โ€ข nu iti mai garanteaza libertatea de a alege regimul fiscal,
โ€ข limiteaza numarul firmelor in care poti fi asociat fara sanctiuni,
โ€ข penalizeaza indirect antreprenorii multipli,
โ€ข descurajeaza investitiile in mai multe proiecte.
๐Ÿ‘‰ ๐—Ÿ๐—ถ๐—ฏ๐—ฒ๐—ฟ๐˜๐—ฎ๐˜๐—ฒ๐—ฎ ๐—ฒ๐—ฐ๐—ผ๐—ป๐—ผ๐—บ๐—ถ๐—ฐ๐—ฎ ๐—ฒ๐˜€๐˜๐—ฒ ๐—ฟ๐—ฒ๐˜€๐˜๐—ฟ๐—ฎ๐—ป๐˜€๐—ฎ ๐—ณ๐—ฎ๐—ฟ๐—ฎ ๐—ท๐˜‚๐˜€๐˜๐—ถ๐—ณ๐—ถ๐—ฐ๐—ฎ๐—ฟ๐—ฒ ๐—ฝ๐—ฟ๐—ผ๐—ฝ๐—ผ๐—ฟ๐˜๐—ถ๐—ผ๐—ป๐—ฎ๐—น๐—ฎ. ๐—Ÿ๐—ถ๐—ฏ๐—ฒ๐—ฟ๐˜๐—ฎ๐˜๐—ฒ๐—ฎ ๐—ฒ๐—ฐ๐—ผ๐—ป๐—ผ๐—บ๐—ถ๐—ฐ๐—ฎ ๐—ฑ๐—ฒ๐˜ƒ๐—ถ๐—ป๐—ฒ ๐—–๐—ข๐—ก๐——๐—œ๐—ง๐—œ๐—ข๐—ก๐—”๐—Ÿ๐—”.

โœ” ๐—˜๐—ฐ๐—ผ๐—ป๐—ผ๐—บ๐—ถ๐—ฎ ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ฝ๐—ถ๐—ฎ๐˜๐—ฎ, ๐—น๐—ถ๐—ฏ๐—ฒ๐—ฟ๐—ฎ ๐—ถ๐—ป๐—ถ๐˜๐—ถ๐—ฎ๐˜๐—ถ๐˜ƒ๐—ฎ (Art. 135)
Constituศ›ia prevede:
โ€ข libertate economica,
โ€ข concurenta loiala,
โ€ข egalitate de tratament.
Noile reguli:
โ€ข trateaza diferit firmele identice fiscal DOAR pentru ca au asociati diferiti,
โ€ข penalizeaza initiativele multiple,
โ€ข creeaza distorsiuni de concurenta.
Noile reguli genereaza situatii absurde:
โ€ข doua firme identice fiscal sunt tratate diferit doar pentru ca au asociati diferiti;
โ€ข firmele romane cu asociati multipli sunt penalizate, firmele straine sunt protejate;
โ€ข IMM-urile romanesti sunt impinse in impozit pe profit, corporaศ›iile raman in structuri optimizate.
๐Ÿ‘‰ ๐—ฆ๐˜๐—ฎ๐˜๐˜‚๐—น ๐˜€๐—ฐ๐—ต๐—ถ๐—บ๐—ฏ๐—ฎ ๐—ฒ๐—ฐ๐—ต๐—ถ๐—น๐—ถ๐—ฏ๐—ฟ๐˜‚๐—น ๐—ฝ๐—ถ๐—ฒ๐˜๐—ฒ๐—ถ ๐—ณ๐—ฎ๐—ฟ๐—ฎ ๐—ท๐˜‚๐˜€๐˜๐—ถ๐—ณ๐—ถ๐—ฐ๐—ฎ๐—ฟ๐—ฒ.

โœ”๐—”๐—ณ๐—ฒ๐—ฐ๐˜๐—ฎ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฎ ๐—ฎ๐˜‚๐˜๐—ผ๐—ป๐—ผ๐—บ๐—ถ๐—ฒ๐—ถ ๐—ฑ๐—ฒ๐—ฐ๐—ถ๐˜‡๐—ถ๐—ผ๐—ป๐—ฎ๐—น๐—ฒ ๐—ฎ ๐˜€๐—ผ๐—ฐ๐—ถ๐—ฒ๐˜๐—ฎ๐˜๐—ถ๐—ถ (principiu fundamental de drept privat)
Statul preia:
โ€ข decizia de a te incadra ca micro sau profit;
โ€ข decizia de a cumula cifra de afaceri;
โ€ข decizia privind politica fiscala a firmei.
Asociatii si administratorii nu mai au nicio putere reala.
๐—ฆ๐˜๐—ฎ๐˜๐˜‚๐—น ๐—ถ๐—ฎ ๐—ฑ๐—ฒ๐—ฐ๐—ถ๐˜‡๐—ถ๐—ฎ ๐—œ๐—ก ๐—Ÿ๐—ข๐—–๐—จ๐—Ÿ ๐—น๐—ผ๐—ฟ.

Noile reguli fiscale privind cumulul cifrei de afaceri si incadrarea microintreprinderilor interfereaza direct cu drepturi constitutionale fundamentale. Statul impune un regim fiscal determinat de participatii, asociere si structura capitalului, ignorand autonomia administrativa si libertatea de decizie a societatii comerciale. Asociatii nu isi mai pot exercita liber dreptul de asociere si dreptul de a decide asupra afacerii lor; administratorii nu pot lua decizii care nu le apartin; iar statul devine actor direct in configuratia economica interna a firmelor. Aceasta reprezinta o forma de interventie excesiva, disproportionata si potential neconstitutionala in raport cu articolele 40, 44, 45 si 135 din Constitutia Romaniei.

๐Ÿ”ต ๐—–๐—ถ๐—ป๐—ฒ ๐—ฐ๐—ฎ๐˜€๐˜๐—ถ๐—ด๐—ฎ?
Firmele mari castiga din:
โ€ข externalizari,
โ€ข consultanta pe care IMM-urile trebuie sa o cumpere,
โ€ข consolidarea pietei,
โ€ข reducerea concurentei locale.
Pentru ca aceste masuri nu afecteaza companiile mari โ€” le avantajeaza.
โ€ข firmele mari au resurse, departamente juridice, fiscale, audit, consultanta;
โ€ข digitalizarea complexa ii ajuta pe ei โ€” pentru ca IMM-urile nu pot tine ritmul;
โ€ข regimul micro este perceput ca o โ€žexceptieโ€ care incurca marile corporatii;
โ€ข controalele pe preturi de transfer lovesc firmele romanesti, nu multinationalele;
โ€ข iesirea din micro este un avantaj pentru firmele mari, pentru ca forteaza IMM-urile la impozit pe profit si creste costurile lor administrative.

๐Ÿ”ต ๐—–๐—ถ๐—ป๐—ฒ ๐—ฝ๐—ถ๐—ฒ๐—ฟ๐—ฑ๐—ฒ? 
Capitalul romanesc:
โ€ข firmele mici,
โ€ข microintreprinderile,
โ€ข firmele familiale,
โ€ข antreprenorii multipli,
โ€ข startup-urile,
โ€ข tinerii antreprenori.
Acestia nu au:
โ€ข bani pentru consultanta,
โ€ข timp pentru intregul hatis legislativ,
โ€ข resurse sa tina pasul cu digitalizarea excesiva,
โ€ข oameni pentru 10 raportari paralele.
Pentru ei, fiecare modificare este:
โ€ข cost,
โ€ข risc,
โ€ข incertitudine,
โ€ข penibilitate administrativa,
โ€ข posibilitate de amenda,
โ€ข risc de insolventa.
________________________________________
๐Ÿ”ต ๐—–๐—ผ๐—ป๐—ฐ๐—น๐˜‚๐˜‡๐—ถ๐—ฎ
Marile firme castiga. IMM-urile pierd.
Statul pare ca reglementeaza, dar in realitate restrange libertatea economica si favorizeaza concentrarea economica.
Lipsa de atitudine a profesionistilor din domeniul economic si juridic nu este intamplatoare: cei care ar putea critica nu sunt afectati, iar cei afectati nu sunt ascultati. Aceasta combinatie permite introducerea unor masuri care, pe termen mediu, reduc rolul capitalului romanesc si cresc dependenta economiei de corporatii si de consultanta externa.

In loc sa ne concentram pe adevaratele probleme โ€“ incoerenta legislativa, ingerinta statului in deciziile private ale asociatilor, discriminarea fiscala si vulnerabilizarea capitalului romanesc โ€“ vedem in spatiul public doar discutii sterile despre โ€žcum sa respectam legeaโ€.
Dar o lege neclara, nelegala sau neconstitutionala nu se respecta. Se discuta. Se analizeaza. Se corecteaza.

Aceste subiecte ar trebui sa fie teme centrale la conferinte, simpozioane, webinarii si intalniri de specialitate.
Aceasta este conversatia reala pe care profesionistii โ€“ economisti, juristi, consultanti fiscali, contabili โ€“ ar trebui sa o aiba.
Asta inseamna profesionalism: nu sa repetam mecanic ce scrie intr-o lege nefunctionala, ci sa explicam de ce acea lege poate incalca drepturi si ce solutii sunt necesare.

Daca vrem o economie sanatoasa, nu putem continua sa tacem.
Aceste probleme trebuie discutate deschis, in spatiul public, cu transparenta si responsabilitate fata de antreprenorii pe care se sprijina economia Romaniei.

Keep reading

More posts from our blog