Cand fiscalitatea devine ingerinta: statul decide in locul asociatilor Când statul decide in locul asociatilor, nu mai vorbim de fiscalitate. Vorbim de abuz.

𝗠𝗶𝗰𝗿𝗼 𝘃𝘀 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗶𝘁 𝗻𝘂 𝗺𝗮𝗶 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗮𝗹𝗲𝗴𝗲𝗿𝗲 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹𝗮. 𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁𝘂𝗿𝗶.
Când statul decide in locul asociatilor, nu mai vorbim de fiscalitate. Vorbim de abuz. 
Criteriile fiscale au devenit arme impotriva IMM-urilor. Statul nu digitalizeaza. Statul controleaza.
Adevarul dur: capitalul romanesc este tinta, nu beneficiarul reformei.

🔵 𝟭. 𝗣𝗥𝗢𝗕𝗟𝗘𝗠𝗔 𝗥𝗘𝗔𝗟𝗔
Ce faci când într-o firmă sunt 3 asociati peste 25%, iar 2 dintre ei sunt asociati si în alte firme diferite?

Exemplu simplificat:
• Firma A → Asociat 1, 2, 3 (toti peste 25%)
• Firma B → Asociat 1 + altcineva
• Firma C → Asociat 2 + altcineva
• Firma D → Asociat 3 + altcineva
→ Toate firmele sunt legate prin cel putin un asociat care detine peste 25%.
→ Veniturile cumulate pot depasi plafonul de micro.
→ Dar firmele au asociati diferiti, cu interese diferite.
→ Daca ies din micro, unii sunt avantajati, altii dezavantajati.

🔵 𝟮. 𝗖𝗜𝗡𝗘 𝗗𝗘𝗖𝗜𝗗𝗘 𝗖𝗔𝗥𝗘 𝗙𝗜𝗥𝗠𝗘 𝗥𝗔𝗠𝗔𝗡 𝗠𝗜𝗖𝗥𝗢 𝗦𝗜 𝗖𝗔𝗥𝗘 𝗧𝗥𝗘𝗖 𝗟𝗔 𝗣𝗥𝗢𝗙𝗜𝗧?
❗ LOGIC: Ar trebui sa decida asociatii fiecarui SRL.
❗ LEGAL: Decizia nu apartine asociatilor.
✔ REAL: Decizia apartine statului prin Codul fiscal, nu asociatilor.

Mai exact:
✔ 2.1. Decizia este AUTOMATA prin aplicarea criteriilor din Codul fiscal
Nu este o decizie optionala pe care o poate lua:
• AGA
• administratorul
• asociatii individuali
Codul fiscal spune ca daca:
• veniturile cumulate ale intreprinderilor legate depasesc plafonul
sau
• un asociat detine peste 25% in mai multe firme, iar conditiile nu sunt indeplinite,
→ TOATE firmele vizate IES AUTOMAT din micro.
NU exista o libertate de alegere.

✔ 2.2. Nu exista nicio procedura legala pentru a alege cine ramane micro si cine trece la profit
Nu exista:
• mecanism de negociere
• vot
• procedura ANAF
• instructiuni fiscale
• exceptii pentru conflicte intre asociati
• criteriu de prioritate
𝗟𝗘𝗚𝗘𝗔 𝗜𝗠𝗣𝗨𝗡𝗘, 𝗻𝘂 𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲𝗮𝗯𝗮.

🔵 𝟯. 𝗢𝗞, 𝗱𝗮𝗿 𝗱𝗮𝗰𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗿-𝘂𝗻 𝗴𝗿𝘂𝗽 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗳𝗶𝗿𝗺𝗲 𝗺𝘂𝗹𝘁𝗶𝗽𝗹𝗲 𝘀𝗶 𝗻𝘂 𝘁𝗼𝘁𝗶 𝗮𝘀𝗼𝗰𝗶𝗮𝘁𝗶𝗶 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗰𝗼𝗺𝘂𝗻𝗶?
❗ Problema devine si mai complicata:
• Asociatul 1 trage Firma A și Firma B afara din micro.
• Asociatul 2 trage Firma A și Firma C afara din micro.
• Asociatul 3 trage Firma A și Firma D afara din micro.
→ Prin cumul, se pot scoate TOATE firmele din micro, chiar daca între ele nu sunt legate decât printr-un asociat care are interes limitat.
Resursele ANAF nu permit analiza detaliata, dar textul legii produce exact acest efect.

🔵 𝟰. 𝗖𝗢𝗡𝗙𝗟𝗜𝗖𝗧𝗨𝗟 𝗗𝗘 𝗜𝗡𝗧𝗘𝗥𝗘𝗦𝗘 𝗜𝗡𝗧𝗥𝗘 𝗔𝗦𝗢𝗖𝗜𝗔𝗧𝗜
Aici este problema cea mai mare:
✔ Asociatul A poate dori micro, pentru ca are cifra mica.
✔ Asociatul B poate fi obligat la profit pentru ca are o alta firma mare.
✔ Asociatul C are interesul sa ramana micro, dar este tras afara din cauza lui B.

Cine castiga?
→ Statul.
Cine pierde?
→ TOTI asociatii.
→ Firmele mici.
→ IMM-urile romanesti.

🔵 𝟱. 𝗖𝗜𝗡𝗘 𝗜𝗔 𝗗𝗘𝗖𝗜𝗭𝗜𝗔 𝗦𝗜 𝗗𝗘 𝗖𝗘 𝗘 𝗡𝗘𝗖𝗢𝗡𝗦𝗧𝗜𝗧𝗨𝗧𝗜𝗢𝗡𝗔𝗟?
❗ Administratorul NU are voie legal sa decida regimul fiscal
Administratorul executa legea si AGA. El NU poate:
• decide singur trecerea la profit,
• decide regimul fiscal,
• modifica vectorul fiscal unilateral (doar il opereaza conform legii).
Deci:
👉𝗡𝘂 𝗲𝘅𝗶𝘀𝘁𝗮 𝗮𝗰𝘁𝗼𝗿 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘁𝗶𝗺 𝗶𝗻 𝗳𝗶𝗿𝗺𝗮 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝗮 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗮 𝗹𝘂𝗮 𝗮𝗰𝗲𝗮𝘀𝘁𝗮 𝗱𝗲𝗰𝗶𝘇𝗶𝗲.

🔵 𝟲. 𝗜𝗡 𝗣𝗥𝗔𝗖𝗧𝗜𝗖𝗔:
❗ Asociatii NU pot decide regimul fiscal
Nu au drept de optiune legala.
Codul fiscal stabileste regimul, nu AGA.
Asociatii nu mai pot decide pentru propria firma in functie de:
• interes,
• strategie,
• cifre interne.

❗ Decizia este luata de factor extern: STATUL
Statul decide:
• daca firma este micro,
• daca devine profit,
• daca grupul se cumuleaza,
• daca participatiile „trag” fiscal firma in sus sau in jos.
Asociatii nu au niciun control.
👉 𝗦𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲𝗰𝗶𝗱𝗲 𝗶𝗻 𝗹𝗼𝗰𝘂𝗹 𝗹𝗼𝗿 𝗮𝘀𝘂𝗽𝗿𝗮 𝘂𝗻𝘂𝗶 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘁𝗶𝗻𝗲 𝗱𝗲 𝗲𝘀𝗲𝗻𝘁𝗮 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗲𝗶 𝘀𝗼𝗰𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗶𝗶.

🔵 𝟳. 𝗗𝗘 𝗖𝗘 𝗘𝗦𝗧𝗘 𝗔𝗖𝗘𝗔𝗦𝗧𝗔 𝗦𝗜𝗧𝗨𝗔𝗧𝗜𝗘 𝗣𝗥𝗢𝗕𝗟𝗘𝗠𝗔𝗧𝗜𝗖𝗔?
❗ 1. Pentru ca firmele diferite, cu activitati diferite, ajung sa fie tratate fiscal ca un singur grup, doar pentru ca impart un asociat.
❗ 2. Pentru ca asociatii devin „responsabili fiscal” pentru activitatea celorlalte firme in care sunt implicati — fara control, fara avertizare, fara mecanism de protectie.
❗ 3. Pentru ca pot aparea conflicte directe intre asociati:
• Unul trage firma spre profit.
• Altul vrea micro.
• Legea nu lasa loc de negociere.
❗ 4. Pentru ca regimul micro devine, de facto, un „regim restrictionat” — un pas spre impozit pe profit obligatoriu pentru firmele cu actionariat complex.

🔵 𝟴. 𝗖𝗢𝗡𝗦𝗘𝗖𝗜𝗡𝗧𝗔 𝗥𝗘𝗔𝗟𝗔: 𝗟𝗜𝗠𝗜𝗧𝗔𝗥𝗘𝗔 𝗜𝗡𝗧𝗘𝗡𝗧𝗜𝗢𝗡𝗔𝗧𝗔 𝗔 𝗥𝗘𝗚𝗜𝗠𝗨𝗟𝗨𝗜 𝗠𝗜𝗖𝗥𝗢
Legislatia noua:
• descurajeaza firmele cu actionariat comun
• forteaza iesirea din micro prin criterii cumulative
• impinge tot mai multe firme spre impozit pe profit
• creeaza contexte in care ANAF poate analiza preturile de transfer
• mareste riscul de reincadrare fiscala
• extinde sfera controalelor pe grupuri de firme, nu pe firme individuale
Pentru antreprenorii romani, aceasta modificare reprezinta pierderea libertatii fiscale in alegerea regimului adaptat firmei.

Noile reguli privind incadrarea ca microintreprindere creeaza o dependenta nefireasca intre firme separate, doar pentru ca au asociati comuni. Regimul fiscal devine colectiv, nu individual, iar criteriile cumulative genereaza conflicte intre asociati, lipsa de predictibilitate si risc ridicat de reclasificare. In realitate, aceasta schimbare reprezinta o limitare masiva a regimului micro si o tranzitie discreta spre impozitul pe profit obligatoriu in cazul grupurilor de firme.
________________________________________
🔵𝟵. 𝗖𝗔𝗥𝗘 𝗗𝗥𝗘𝗣𝗧𝗨𝗥𝗜 𝗖𝗢𝗡𝗦𝗧𝗜𝗧𝗨𝗧𝗜𝗢𝗡𝗔𝗟𝗘 𝗦𝗨𝗡𝗧 𝗔𝗙𝗘𝗖𝗧𝗔𝗧𝗘?
✔ 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗳𝗲𝗿𝗲𝗻𝘁𝗮 𝗰𝘂 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗮𝘀𝗼𝗰𝗶𝗲𝗿𝗲(Art. 40 Constitutie)
Constitutia garanteaza:
„Dreptul la asociere este garantat.”
Dar statul intervine si penalizeaza FISCAL actul de asociere:
• daca te asociezi cu cineva care are alta firma mare, poti pierde regimul micro;
• libertatea de asociere devine un factor de risc fiscal;
• deciziile tale de asociere sunt limitate indirect de stat, nu de partenerii alesi.
👉𝗗𝗿𝗲𝗽𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗮 𝘁𝗲 𝗮𝘀𝗼𝗰𝗶𝗮 𝗹𝗶𝗯𝗲𝗿 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗹𝗶𝗺𝗶𝘁𝗮𝘁 𝗽𝗿𝗶𝗻𝘁𝗿-𝗼 𝗺𝗮𝘀𝘂𝗿𝗮 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹𝗮, 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂 𝗲𝘅𝘁𝗿𝗲𝗺 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗯𝗹𝗲𝗺𝗮𝘁𝗶𝗰 𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗮𝘁𝗶𝗻𝗴𝗲𝗿𝗲 𝗰𝗹𝗮𝗿𝗮 𝗮 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗳𝘂𝗻𝗱𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗹.

✔ 𝗔𝗳𝗲𝗰𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗲 (Art. 44)
Participatia intr-o firma este proprietate privata.
Este o limitare MASIVA a proprietatii, fara justificare proportionala
Statul nu poate afecta esenta dreptului de proprietate.
Prin noile reguli, statul:
• influenteaza modul in care folosesti proprietatea ta (partile sociale),
• iti limiteaza dreptul de a investi in mai multe firme,
• creeaza consecinte fiscale negative pentru simplul fapt ca detii participatii.
• reduc valoarea partilor sociale prin impunerea unui regim fiscal mai dur;
• manipuleaza efectiv valoarea firmei in functie de actiunile altor persoane;
• fac ca dreptul tau de proprietate depinda de deciziile altor asociati, ceea ce nu exista in niciun stat cu economie real libera.
👉 𝗣𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗮𝘁𝗮 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗮𝗳𝗲𝗰𝘁𝗮𝘁𝗮 𝗳𝗮𝗿𝗮 𝘂𝗻 𝘀𝗰𝗼𝗽 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘁𝗶𝗺 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁 (𝗲𝘃𝗮𝘇𝗶𝘂𝗻𝗲, 𝗿𝗶𝘀𝗰 𝗳𝗶𝘀𝗰𝗮𝗹).

✔ 𝗥𝗲𝘀𝘁𝗿𝗮𝗻𝗴𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗶𝗯𝗲𝗿𝘁𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗲𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗰𝗲 (Art. 45)
Constitutia prevede:
„Accesul liber la o activitate economica este garantat tuturor.”
Dar statul:
• nu iti mai garanteaza libertatea de a alege regimul fiscal,
• limiteaza numarul firmelor in care poti fi asociat fara sanctiuni,
• penalizeaza indirect antreprenorii multipli,
• descurajeaza investitiile in mai multe proiecte.
👉 𝗟𝗶𝗯𝗲𝗿𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗲𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗰𝗮 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗿𝗲𝘀𝘁𝗿𝗮𝗻𝘀𝗮 𝗳𝗮𝗿𝗮 𝗷𝘂𝘀𝘁𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗼𝗿𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗮. 𝗟𝗶𝗯𝗲𝗿𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗲𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗰𝗮 𝗱𝗲𝘃𝗶𝗻𝗲 𝗖𝗢𝗡𝗗𝗜𝗧𝗜𝗢𝗡𝗔𝗟𝗔.

✔ 𝗘𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗽𝗶𝗮𝘁𝗮, 𝗹𝗶𝗯𝗲𝗿𝗮 𝗶𝗻𝗶𝘁𝗶𝗮𝘁𝗶𝘃𝗮 (Art. 135)
Constituția prevede:
• libertate economica,
• concurenta loiala,
• egalitate de tratament.
Noile reguli:
• trateaza diferit firmele identice fiscal DOAR pentru ca au asociati diferiti,
• penalizeaza initiativele multiple,
• creeaza distorsiuni de concurenta.
Noile reguli genereaza situatii absurde:
• doua firme identice fiscal sunt tratate diferit doar pentru ca au asociati diferiti;
• firmele romane cu asociati multipli sunt penalizate, firmele straine sunt protejate;
• IMM-urile romanesti sunt impinse in impozit pe profit, corporațiile raman in structuri optimizate.
👉 𝗦𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗮 𝗲𝗰𝗵𝗶𝗹𝗶𝗯𝗿𝘂𝗹 𝗽𝗶𝗲𝘁𝗲𝗶 𝗳𝗮𝗿𝗮 𝗷𝘂𝘀𝘁𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲.

✔𝗔𝗳𝗲𝗰𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲𝗰𝗶𝘇𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 𝗮 𝘀𝗼𝗰𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗶𝗶 (principiu fundamental de drept privat)
Statul preia:
• decizia de a te incadra ca micro sau profit;
• decizia de a cumula cifra de afaceri;
• decizia privind politica fiscala a firmei.
Asociatii si administratorii nu mai au nicio putere reala.
𝗦𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗶𝗮 𝗱𝗲𝗰𝗶𝘇𝗶𝗮 𝗜𝗡 𝗟𝗢𝗖𝗨𝗟 𝗹𝗼𝗿.

Noile reguli fiscale privind cumulul cifrei de afaceri si incadrarea microintreprinderilor interfereaza direct cu drepturi constitutionale fundamentale. Statul impune un regim fiscal determinat de participatii, asociere si structura capitalului, ignorand autonomia administrativa si libertatea de decizie a societatii comerciale. Asociatii nu isi mai pot exercita liber dreptul de asociere si dreptul de a decide asupra afacerii lor; administratorii nu pot lua decizii care nu le apartin; iar statul devine actor direct in configuratia economica interna a firmelor. Aceasta reprezinta o forma de interventie excesiva, disproportionata si potential neconstitutionala in raport cu articolele 40, 44, 45 si 135 din Constitutia Romaniei.

🔵 𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗰𝗮𝘀𝘁𝗶𝗴𝗮?
Firmele mari castiga din:
• externalizari,
• consultanta pe care IMM-urile trebuie sa o cumpere,
• consolidarea pietei,
• reducerea concurentei locale.
Pentru ca aceste masuri nu afecteaza companiile mari — le avantajeaza.
• firmele mari au resurse, departamente juridice, fiscale, audit, consultanta;
• digitalizarea complexa ii ajuta pe ei — pentru ca IMM-urile nu pot tine ritmul;
• regimul micro este perceput ca o „exceptie” care incurca marile corporatii;
• controalele pe preturi de transfer lovesc firmele romanesti, nu multinationalele;
• iesirea din micro este un avantaj pentru firmele mari, pentru ca forteaza IMM-urile la impozit pe profit si creste costurile lor administrative.

🔵 𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗽𝗶𝗲𝗿𝗱𝗲? 
Capitalul romanesc:
• firmele mici,
• microintreprinderile,
• firmele familiale,
• antreprenorii multipli,
• startup-urile,
• tinerii antreprenori.
Acestia nu au:
• bani pentru consultanta,
• timp pentru intregul hatis legislativ,
• resurse sa tina pasul cu digitalizarea excesiva,
• oameni pentru 10 raportari paralele.
Pentru ei, fiecare modificare este:
• cost,
• risc,
• incertitudine,
• penibilitate administrativa,
• posibilitate de amenda,
• risc de insolventa.
________________________________________
🔵 𝗖𝗼𝗻𝗰𝗹𝘂𝘇𝗶𝗮
Marile firme castiga. IMM-urile pierd.
Statul pare ca reglementeaza, dar in realitate restrange libertatea economica si favorizeaza concentrarea economica.
Lipsa de atitudine a profesionistilor din domeniul economic si juridic nu este intamplatoare: cei care ar putea critica nu sunt afectati, iar cei afectati nu sunt ascultati. Aceasta combinatie permite introducerea unor masuri care, pe termen mediu, reduc rolul capitalului romanesc si cresc dependenta economiei de corporatii si de consultanta externa.

In loc sa ne concentram pe adevaratele probleme – incoerenta legislativa, ingerinta statului in deciziile private ale asociatilor, discriminarea fiscala si vulnerabilizarea capitalului romanesc – vedem in spatiul public doar discutii sterile despre „cum sa respectam legea”.
Dar o lege neclara, nelegala sau neconstitutionala nu se respecta. Se discuta. Se analizeaza. Se corecteaza.

Aceste subiecte ar trebui sa fie teme centrale la conferinte, simpozioane, webinarii si intalniri de specialitate.
Aceasta este conversatia reala pe care profesionistii – economisti, juristi, consultanti fiscali, contabili – ar trebui sa o aiba.
Asta inseamna profesionalism: nu sa repetam mecanic ce scrie intr-o lege nefunctionala, ci sa explicam de ce acea lege poate incalca drepturi si ce solutii sunt necesare.

Daca vrem o economie sanatoasa, nu putem continua sa tacem.
Aceste probleme trebuie discutate deschis, in spatiul public, cu transparenta si responsabilitate fata de antreprenorii pe care se sprijina economia Romaniei.