La școala unde am primit repartițe, cariera mea de profesor a început cu o surpriză plăcută.
În dimineața zilei de 1 septembrie, am ajuns la Școala unde fusesem repartizat pentru a-mi începe stagiatura în învățământ. Cu toate că aveam de făcut naveta zilnic, am fost cuprins de o liniște și o bucurie de care nu mai avusesem parte de mult timp.
La ușa școlii mă aștepta un bărbat între două vârste, de statură mică, roșu la față și cu ochii zâmbitori. Era domnul Donose, directorul școlii în acel moment. M-a primit cu căldură și m-a condus înăuntru. Am observat imediat că școala era foarte bine întreținută, datorită grijii sale.
După ce mi-a arătat școala, domnul Donose m-a invitat la el acasă. Am fost impresionat când am ajuns pe terasa sa și am văzut zeci de pere coapte atârnând dintr-un păr. Era un peisaj fascinant. Doamna Donose a fost foarte amabilă, iar domnul director m-a servit cu țuică de culoare galbenă dintr-o carafă. Mi-a spus că, pentru a degusta cu plăcere, ar trebui să încerc mai întâi o pară din copac. Am urmat sfatul său și am constatat că avea dreptate. Acest moment mi-a rămas ca o rețetă bună de urmat în viață.
Cu pasiunea mea pentru matematică și cu această întâlnire plină de căldură și înțelepciune, mi-am început cariera ca profesor la această școală. Am primit chiar și ora de dirigenție la o clasă, ceea ce însemna noi responsabilități. Treptat, am început să îmi placă această experiență și să înțeleg că elevii mei nu aveau nicio vină pentru repartiția mea și eu am acum misiunea de a-i sprijini.
Făceam naveta zilnic în orașul unde locuiam în gazdă, dar era o navetă ușoară. Aveam colegi profesori noi și un mediu elevat în care mă simțeam bine. Îmi făceam treaba cu pasiune și am fost remarcat imediat.
Cu elevii din clasa mea mă înțelegeam de minune. Mă ascultau și mă apreciau, deoarece am descoperit că aveam abilități pedagogice și reușeam să empatizez cu ei. Pentru a le face o surpriză plăcută, am organizat o ieșire la teatru în oraș și am călătorit împreună. Aceste momente au întărit legăturile dintre noi și au creat o atmosferă de învățare și distracție.
Experiența mea la catedră a început cu o întâlnire neașteptată cu domnul Donose, care mi-a oferit o perspectivă nouă asupra învățământului și a relației cu elevii. Am învățat că pasiunea, căldura și empatia sunt ingrediente esențiale pentru a avea succes în această profesie. Această surpriză plăcută a fost doar începutul unei călătorii minunate în lumea învățării și amintirea ei rămâne vie în inima mea.
Pe curând,
Vasi
