Pachetul 1 fiscal – TVA 21%, cota 11%, dividende 16% – a fost prezentat ca solutie rapida pentru deficitul bugetar.
In realitate, masurile produc un efect invers: scaderea consumului, blocaje de lichiditate, presiune pe IMM-uri si pe termen mediu – venituri bugetare tot mai fragile.
Romania taxeaza, dar nu reformeaza. Si fara reducerea cheltuielilor structurale (pensii speciale, aparat public supradimensionat), deficitul ramane o bomba cu efect intarziat.
1️⃣ Ce s-a dorit prin Pachetul 1
Cresterea veniturilor prin TVA 21% si simplificarea cotelor (11% redus).
Impozit mai mare pe dividende (16%) – descurajare a remunerarii prin profit.
„Simplificare si consolidare bugetara rapida”.
Problema: s-a aplicat o masura rapida (cresterea taxelor) fara reforma reala in cheltuieli.
2️⃣ Ce s-a intamplat in realitate (efect economic observabil)
Preturile au crescut direct si indirect (TVA, costuri de transport, energie, materii prime).
Consum intern in scadere – IMM-urile raporteaza vanzari mai mici, populatia reduce achizitiile. (inferenta + confirmari statistice INSEE/INS la scaderea volumului comertului dupa cresterea TVA)
Cashflow tensionat: firmele colecteaza mai mult TVA, dar incaseaza mai tarziu, in timp ce costurile cresc instantaneu. (inferenta)
Investitiile private – amanate: incertitudine si putere de cumparare redusa. (inferenta)
Efect de domino: scade productia, profitabilitatea si implicit veniturile fiscale reale.
Rezultatul: deficitul nu se corecteaza, doar se amana.
3️⃣ De ce masurile nu isi ating scopul (analiza critica)
1. Cresterea veniturilor fara reducerea cheltuielilor este iluzorie.
Cheltuielile bugetare (pensii speciale, salarii in sistemul public, dobanzi la datorie) cresc mai repede decat incasarile.
2. Presiunea pe IMM-uri duce la contractie, nu la consolidare.
TVA 21% inseamna profituri mai mici si consum redus – deci, baza fiscala mai ingusta. (inferenta)
3. Fara reforma in aparatul public, totul se repeta.
Numarul de institutii si functii bugetare continua sa creasca, in timp ce digitalizarea reala a administratiei ramane incompleta. (inferenta)
4. Pensiile speciale – efect multiplicator negativ.
In 2026, acestea vor genera costuri suplimentare de peste 1,5% PIB, anuland mare parte din veniturile suplimentare aduse de TVA.
4️⃣ Ce fac alte state cu deficit mare
| Tara | Deficit bugetar | Masuri luate | Rezultat |
|---|---|---|---|
| Franta | ~5% PIB | Reformare sistem pensii + reducere aparat administrativ, amanare crestere TVA | Deficit in scadere, crestere economica pozitiva |
| Polonia | ~4,5% PIB | Digitalizare fiscala (KSeF 2026), combatere frauda + mentinere cote TVA stabile | Crestere colectare + conformare ridicata |
| Italia | ~7% PIB | Taieri cheltuieli publice, reducere subventii neproductive | Deficit in scadere 2024–2025 |
| Grecia | ~3% PIB | Reforma fiscala si salarizare publica pe performanta | Deficit controlat + crestere economica 2,5% |
Romania a mers invers: a crescut taxele fara sa taie cheltuieli, obtinand un efect temporar, nu structural.
5️⃣ Concluzie: cresterea TVA nu inseamna reforma fiscala
Adevarata reforma nu vine din TVA mai mare, ci din:
✅ rationalizarea cheltuielilor bugetare,
✅ eliminarea pensiilor speciale,
✅ digitalizare eficienta si audit real al tranzactiilor, nu doar corelare de formulare.
Romania nu are nevoie de taxe noi, ci de management bugetar real si curaj administrativ.
Altminteri, vom avea mai multe taxe, dar aceeasi lipsa de echilibru.