Plafon 1% pentru cheltuieli cu afiliate externe in 2026: conditii, exceptii, APA si riscul de dubla impozitare

Poti avea cheltuieli reale si pret de transfer corect, dar sa NU le deduci integral. Vezi daca intri la plafonul 1%, ce exceptii ai si cum iti protejezi cashflow-ul.

“Taxa pe afiliati” in 2026: cand cheltuielile cu IP/management/consultanta catre afiliate din afara Romaniei devin deductibile doar pana la 1%

Pentru cine este acest articol

Pentru antreprenori si contabili care au (sau urmeaza sa aiba) plati catre companii din grup/afiliate din afara Romaniei: licente, redevente, management fees, consultanta intragrup. Din 2026, regula nu mai este doar “dovedeste serviciul si pretul de transfer”, ci poate deveni “dovedeste, dar tot nu deduci integral”.

1) De ce conteaza (pe limba antreprenorului)

In multe grupuri (inclusiv “grupuri de fapt”), o firma din Romania plateste catre afiliati din afara tarii:

• redevente/licente (proprietate intelectuala),
• management fees,
• consultanta intragrup.

Pana acum, discutia era in principal despre:

• realitatea serviciului (dovada prestarii),
• pretul de transfer (arm’s length),
• documentarea (contract, rapoarte, livrabile).

Din 2026 apare un nivel nou: chiar daca serviciul este real si pretul este corect, deductibilitatea fiscala poate fi plafonata.

2) Ce a introdus Legea 239/2025 (regula-cheie, pe scurt)

Legea 239/2025 a introdus in Codul fiscal art. 25^1 (regim special) pentru contribuabilii care inregistreaza cheltuieli cu:

drepturi de proprietate intelectuala,

• management,
• consultanta,

in relatia cu entitati afiliate care nu sunt infiintate/constituite si nu au locul conducerii efective in Romania.

Regula-cheie (aplicare in 2026): daca intri sub incidenta art. 25^1, atunci cheltuielile vizate sunt deductibile doar in limita de 1% din totalul cheltuielilor inregistrate in anul fiscal de calcul.

Important: nu este o interdictie contabila (cheltuiala se inregistreaza), ci o limitare fiscala a deductibilitatii (ajustare in D101).

3) Cine intra sub incidenta: “filtrul” de aplicare (cu declansare din 2026)

Din lege si explicarile tehnice publice, mecanismul functioneaza asa:

3.1 Conditii de intrare (pe scurt)

Regimul se aplica contribuabililor:

• altii decat cei prevazuti la art. 15 din Codul fiscal (categorie exceptata expres);
• cu cifra de afaceri (definita la art. 181) <= 50.000.000 euro in anul precedent;
• care, in raportarile oficiale pentru exercitiul financiar 2024 (sau exercitiu modificat inceput in 2024), au avut cheltuieli din aceste categorii cu pondere peste 1% in total cheltuieli.

Aceasta “declansare” pe 2024 este explicit descrisa in analizele de specialitate si in actul normativ.

Observatie critica (dar obiectiva)

Da, este un filtru administrativ bazat pe trecut (2024) pentru efecte in viitor (2026). Asta poate ridica probleme practice de predictibilitate daca modelul de business s-a schimbat intre timp, dar este exact cum a fost scris mecanismul.

4) Ce cheltuieli sunt vizate (si problema definitiilor)

4.1 Categoriile din art. 25^1

Sunt vizate cheltuieli aferente:

• drepturilor de proprietate intelectuala,
• management,
• consultanta,

in relatia cu afiliate nerezidente fara conducere efectiva in RO.

4.2 Exista definitii legale pentru “management/consultanta/IP”?

In practica, art. 25^1 foloseste categoriile, fara un dictionar detaliat de definitii. Asta inseamna ca incadrarea se va sprijini pe:

• contract si obiectul serviciului,
• documente de livrare (deliverables),
• evidenta interna (timesheets, rapoarte, minute sedinte etc.),
• incadrare contabila si prezentare in raportari. (Acest aspect rezulta si din faptul ca legea vorbeste de prezentarea in formatul P&L/raportari contabile.)

Recomandare operationala: adopta intern o mini-procedura (nomenclator) cu:

• ce numesti “management intragrup” (governance, coordonare, KPI, steering),
• ce numesti “consultanta” (analize, studii, recomandari punctuale),
• ce numesti “IP” (licenta software, marca, know-how etc.),
  si le legi obligatoriu de livrabile.

5) Exceptii importante: cand NU se aplica plafonul 1%

Legea prevede explicit exceptii. Cele mai relevante practic:

• Cheltuieli pentru obtinerea unor drepturi (marci, desene si modele industriale, drepturi de autor etc.) inregistrate in Romania – nu intra sub incidenta plafonului.
• Cheltuieli capitalizate in valoarea imobilizarilor corporale/necorporale – nu intra sub incidenta plafonului (pentru ca nu sunt cheltuiala curenta in P&L, ci activ).

Aici este un punct sensibil: capitalizarea este permisa doar daca sunt indeplinite criteriile contabile; “capitalizarea artificiala” pentru a ocoli plafonul poate fi reclasificata la control.

6) Cum se calculeaza plafonul (formula simpla)

Plafon deductibil anual = 1% x total cheltuieli (conform reglementarilor contabile) in anul fiscal de calcul.

Cheltuiala deductibila fiscal = minim(cheltuiala vizata, plafon)

Cheltuiala nedeductibila = cheltuiala vizata – plafon (daca depaseste plafonul)

Clarificare-cheie: “total cheltuieli” inseamna total P&L, nu “doar cheltuieli similare”

Textul foloseste expresia “totalul cheltuielilor inregistrate conform reglementarilor contabile”, adica totalul cheltuielilor din anul fiscal de calcul (baza larga).

7) Relatia cu art. 25: “daca aplici 25^1, nu mai aplici art. 25 pentru acele cheltuieli”

Legea mentioneaza ca pentru cheltuielile vizate, daca aplici limitarea de la 25^1, nu mai aplici in paralel filtrul general pe aceeasi suma (pentru a evita dublul tratament pe aceeasi cheltuiala). Ideea este de un singur filtru pe aceeasi baza. (In articolul tau ai formulat corect aceasta logica.)

Important: asta nu inseamna ca dispar cerintele de substanta/realitate a serviciului. In practica, ele raman relevante in orice control.

8) “Contradictia” cu regula de nedeductibilitate integrala la management/consultanta din afara

Exista o regula “dura” in Codul fiscal privind anumite servicii externe. Diferenta este ca:

• art. 25^1 plafoneaza deductibilitatea (1%) in conditii relativ largi;
• regula de nedeductibilitate integrala (mentionata frecvent in practica pentru management/consultanta/asistenta) opereaza intr-un scenariu mult mai restrictiv (de regula legat de jurisdictii si conditii anti-abuz).

Pe scurt: nu sunt acelasi lucru. Una este plafon cantitativ, cealalta este scenariu de respingere integrala in conditii speciale. 

9) Exemple (cu cifre + contabilitate orientativa)

Exemplul 1: management fee + consultanta intragrup (cazul clasic)

Firma RO (impozit pe profit) in 2026:

Total cheltuieli contabile: 12.000.000 lei

Cheltuieli management + consultanta catre afiliat din afara RO: 400.000 lei

Plafon deductibil: 1% x 12.000.000 = 120.000 lei
Nedeductibil: 400.000 – 120.000 = 280.000 lei
Impact impozit (16%): 44.800 lei impozit suplimentar.

Contabilitate orientativa:

628 = 401 (factura)

401 = 5121 (plata)
Ajustarea fiscala se face in D101 (nu modifici contabilitatea, modifici tratamentul fiscal).

Exemplul 2: cheltuiala capitalizata (exclusa din plafon)

Plata 300.000 lei pentru dezvoltare/implementare software, capitalizata ca imobilizare necorporala, amortizata ulterior.
Conform legii, cheltuielile capitalizate sunt excluse din plafonul 1%.

Atentie: aici riscul se muta pe:

• criteriile reale de capitalizare,
• documentarea proiectului,
• preturi de transfer.

Exemplul 3: drepturi inregistrate in Romania (exclus din plafon)

Plata catre afiliat pentru obtinerea unei marci/drept de autor etc. inregistrat in Romania: exclus din plafon (daca te incadrezi in exceptie).

10) Critica “de sistem”: de ce masura este sensibila economic

Scopul politicii fiscale este usor de intuit: protectia bazei de impozitare, reducerea transferului de profit prin servicii/intangibile dificil de verificat (tema clasica BEPS).

Problema practica este ca masura este:

• cantitativa (1% din total cheltuieli),
• nu un test “pe substanta” (arm’s length + dovada).

Efectul potential: poti avea tranzactie reala, la pret de piata, dar deductibilitate limitata.
Asta poate:

• creste profitul impozabil “artificial” in RO,
• reduce cashflow si capitalizarea,
• distorsiona marjele la comparatii economice (inclusiv in analiza TP), cu risc de “economic double taxation” intragrup.

11) Unde intra APA (Acordul de pret in avans) si de ce conteaza

Legea face o distinctie importanta: contribuabilii cu APA valabil (si, din 2027, cei care solicita APA pentru tranzactiile vizate) pot iesi din sfera plafonului, cu mecanism de recalcul daca cererea este respinsa (conform modului in care a fost descris in analizele profesioniste si cadrul procedural APA).

De ce APA “conteaza” diferit fata de dosarul TP

Dosarul TP este aparare ex-post (ANAF poate accepta sau ajusta).

APA este act administrativ emis de ANAF (procedura OPANAF 3735/2015) care stabileste ex-ante metoda/parametrii, opozabil daca respecti termenii.

Avantaje APA (practic)

• predictibilitate fiscala,
• reducerea riscului de ajustari TP,

(in anumite cazuri) iesirea din plafonarea 1%.

Dezavantaje APA (realiste)

• cost si durata,
• transparenta mare (documentatie),
• risc de respingere (cu posibile recalculari/accesorii, in logica mecanismelor legale/procedurale).

Mesaj critic: masura poate crea un efect economic prin care “certitudinea fiscala” devine mai accesibila celor care pot sustine proceduri si costuri, in timp ce restul raman cu plafonul.

12) Exista o directiva UE care obliga Romania la plafonul de 1%?

Nu exista o directiva UE care sa spuna “plafonezi la 1% management/IP/consultanta”. ATAD (Directiva 2016/1164) vizeaza alte instrumente (dobanzi, CFC, GAAR, exit tax, hybrid mismatches), nu un plafon de 1% pe servicii intragrup.

Prin urmare, plafonul de 1% este, in esenta, o optiune nationala de protectie a bazei, in spirit anti-BEPS, dar implementata printr-un prag rigid (nu o transpunere directa “punct cu punct” a unei directive).

13) Cum se face in alte state 

Romania nu este singura care a incercat limitari cantitative pentru servicii/intangibile intragrup.

Polonia a avut o regula similara ca logica (art. 15e CIT) care limita deductibilitatea serviciilor intangibile de la afiliati, cu un mecanism de tip prag + procent (in jurul formulei 3 mil PLN + 5% EBITDA). Ulterior, art. 15e a fost abrogat (incepand cu 2022), iar logica a fost mutata/inlocuita in alte instrumente fiscale.

Unele state au testat plafonari cantitative; unele au renuntat la ele sau le-au recalibrat, tocmai din cauza impactului economic si a controverselor.

14) Ce faci concret in 2026 (SOP scurt, aplicabil)

Checklist in 7 pasi

• Identifica toate tranzactiile cu afiliate nerezidente (contracte, facturi, tip serviciu).
• Incadreaza: IP / management / consultanta vs alte servicii.
• Verifica criteriul “afiliat fara conducere efectiva in RO” (conform art. 25^1).
• Test “declansare” pe 2024: calculeaza ponderea in total cheltuieli 2024 (daca ai datele pe formatul din raportari).
• Calculeaza impact 2026: plafon 1% x total cheltuieli 2026 (simulare lunara pentru cashflow).
• Verifica exceptiile: drepturi inregistrate in RO; cheltuieli capitalizate (doar daca sunt corecte contabil).
• Daca sumele sunt mari si recurente: analizeaza oportunitatea APA (cost/beneficiu; timp; risc).

) Riscul de dubla / tripla impozitare (de fapt: dubla impunere economica in grup)

De ce apare riscul:
Masura de la art. 25^1 este o limitare cantitativa (1% din total cheltuieli). Asta inseamna ca poti avea simultan:

tranzactie reala (servicii prestate, IP folosit),

pret de transfer la nivel de piata (arm’s length) sustinut prin documente/benchmark,
dar totusi o parte din cheltuiala devine nedeductibila fiscal in Romania (peste plafon).

Efectul economic:

afiliatul nerezident isi impoziteaza venitul din serviciu/royalty in statul lui;

Romania nu permite deductia completa;
→ in grup, aceeasi valoare economica este “taxata” in doua locuri (nu juridic pe acelasi venit, ci economic pe aceeasi marja de grup).

De ce poate escalada spre “triplu”:
In plus fata de plafonul 1%, la un control TP poti avea:

ajustare de preturi de transfer (ex.: ANAF impinge marja spre mediana din interval),

eventual penalitati/accesorii,

iar in celalalt stat, venitul ramane impozitat (daca nu exista corectie corespunzatoare).
Practic, poti ajunge la o situatie in care platesti:

impozit suplimentar in RO din plafon (nedeductibil),

impozit suplimentar in RO din ajustare TP,

impozit in statul afiliatului pe venitul deja incasat.

Nota: pentru contribuabili, asta se simte ca “triplu”, chiar daca tehnic vorbim de impozitare economica + ajustari.

2) Cine “scapa” (total sau partial) si cine ramane expus

A) “Scapa” prin iesirea din sfera regimului (nu mai ajunge la plafon)

Contribuabili cu APA valabil si, in anumite conditii, cei care solicita APA pentru tranzactiile vizate (din 2027), conform cadrului de APA din Codul de procedura fiscala si procedurilor ANAF. APA este opozabil si obligatoriu fata de organul fiscal daca sunt respectati termenii.

Cei cu cifra de afaceri > 50 mil. euro (nu intra in “plaja” art. 25^1, deci nu ajung la plafon). (Acesta este un efect de prag: masura loveste zona IMM/mediu, nu pe cei foarte mari.)

Categoriile exceptate expres (ex. cele de la art. 15, dupa cum este construit mecanismul).

Institutiile de credit (exceptie expresa in reglementare/analizele de implementare).

B) “Scapa” partial prin exceptiile de natura cheltuielii

Cheltuieli capitalizate (in imobilizari corporale/necorporale) – nu intra in plafon. (Atentie: doar daca sunt corect capitalizate contabil).

Cheltuieli pentru obtinerea unor drepturi inregistrate in Romania (marci, drepturi etc., in conditiile legii) – nu intra in plafon.

C) Cine ramane “in prima linie” a impactului

firmele sub pragul de 50 mil euro care au avut “trigger” pe 2024 (pondere >1%) si continua platile intragrup;

firmele fara APA (sau pentru care APA nu este practic/financiar accesibil);

firmele care nu pot capitaliza corect (serviciile sunt curente, nu investitii).

Mesaj critic (obiectiv): masura creeaza un gradient de predictibilitate; cei care isi pot permite instrumente de certitudine (APA) au o ruta mai clara, restul raman in zona plafonului si a incertitudinii.

3) Cum se face APA, pe bune (si da: implica transparenta ampla)

Ce spune legea (esential)

Codul de procedura fiscala: solutia fiscala anticipata/APA se emite la cerere, se comunica, si este opozabila si obligatorie fata de organul fiscal doar daca sunt respectati termenii. 
Procedura concreta de emitere/modificare este aprobata prin OPANAF 3735/2015, cu anexe privind continutul cererii si documentatia.

Etapele, in practica (SOP simplu)

Pregatire interna: mapezi tranzactiile (tip, volum, afiliati, perioade, contracte).

Model TP: functional analysis (cine face ce, riscuri, active), metoda propusa, indicatori, baza de calcul.

Benchmark: comparabile, interval, justificari.

Depunere cerere + documentatie conform OPANAF 3735/2015 (Anexa 2 descrie continutul cererii/documentatiei).

Analiza ANAF: cereri de clarificari, intalniri tehnice, ajustari ale metodologiei propuse.

Emiterea APA (unilateral sau bilateral/multilateral). Bilateral/multilateral se leaga de existenta conventiilor de evitare a dublei impuneri si de mecanismele de procedura amiabila.

Monitorizare: in practica, pentru APA exista obligatii de conformare/raportare periodica (in functie de termenii acordului), iar modificarile sunt posibile in anumite conditii.

Ce inseamna “transparenta” in APA

Da, APA presupune transparenta mult mai mare decat un “dosar minimal”, pentru ca ANAF trebuie sa inteleaga si sa accepte:

structura de grup si roluri,

fluxuri financiare si contracte,

justificarea serviciilor/IP,

mecanism de tarifare si alocare,

date financiare detaliate si comparabile.

Mesaj echilibrat: APA nu este “o taxa” pe care o platesti ca sa scapi; este un proces de validare ex-ante care cere date, disciplina si consistenta.

4) Efectul in lant: plafon 1% → impozit pe profit mai mare → pierderi → capitaluri negative → obligatii corporative

A) Cum “produce” plafonul cost economic

Daca o parte din cheltuiala devine nedeductibila:

profitul impozabil creste,

impozitul pe profit creste,

cashflow-ul scade.

In ani dificili (sau in firme cu marje mici), aceasta “crestere artificiala” a bazei poate impinge rezultatul din profit mic in pierdere sau poate mari pierderea.

B) Cum ajungi la capitaluri proprii negative

Pierderile repetate duc la diminuarea activului net/capitalurilor proprii. De aici apar restrictii si obligatii in zona dreptului societar.

Doua repere foarte clare din Legea 31/1990:

Nu poti repartiza profit daca exista pierdere a activului net pana cand capitalul social nu este reintregit sau redus (principiu de protectie a capitalului).

Exista reguli de convocare a adunarii generale cand activul net scade sub anumite praguri raportate la capitalul social (ex. mecanisme de tip art. 153^24, aplicabile in special societatii pe actiuni; in practica, principiul protectiei capitalului ramane esential in toate formele, chiar daca articolele difera).

C) Conexiunea cu modificarile din Legea 239/2025 (dividende / imprumuturi / activ net)

Legea 239/2025 a introdus/ajustat reguli care leaga mai strict:

acordarea dividendelor (inclusiv interimare),

restituirea imprumuturilor catre asociati,
de situatia activului net, inclusiv cu consecinte de raspundere solidara in anumite scenarii.

Mesaj critic, dar factual: daca prin masuri fiscale cresti presiunea pe profit/cash, iar simultan prin masuri societare restrictionezi distributiile cand activul net e sub limita, atunci companiile mici pot intra intr-o zona de “blocaj”: nu pot distribui, nu pot restitui, platesc impozit mai mare, se capitalizeaza mai greu.

5) Impactul pe firmele mici (de ce este disproportional)

Firmele mici si medii au, de regula:

marje mai mici,

rezerve mai mici,

acces mai redus la instrumente de certitudine (APA),

costuri fixe de conformare relativ mai mari (ca procent din cifra de afaceri).

In acest context, plafonul 1% poate:

sa loveasca fix in capitalizarea firmei,

sa impinga spre pierderi contabile,

sa declanseze probleme de activ net/capitaluri proprii,

sa creasca vulnerabilitatea la controale si la restrictii ulterioare.

6) Mini-concluzie pentru finalul articolului (gata de pus)

Regimul art. 25^1 schimba paradigma: de la “dovedeste si deduci” la “dovedeste, dar deduci limitat”. In lipsa unor mecanisme accesibile de certitudine, riscul practic este de impozitare economica multipla in grup si presiune suplimentara pe capitalizarea firmelor, cu efecte in lant in zona societara (activ net, distribuiri, finantari catre asociati). APA ramane instrumentul de predictibilitate ex-ante, dar vine cu cost, timp si transparenta ampla.

15) Concluzie (de tinut minte)

Regimul special din Legea 239/2025 introduce o limita dura: pentru anumite firme si anumite plati intragrup catre afiliate din afara Romaniei, deduci fiscal doar pana la 1% din total cheltuieli (cu exceptii).

Din 2026, “compliance-ul” inseamna doua lucruri in paralel:

• substanta si documentare (ca pana acum),
• strategie de cashflow si model fiscal (pentru ca deductibilitatea poate fi plafonata chiar daca tranzactia e reala).

Disclaimer

Material informativ. Aplicarea concreta depinde de incadrarea tranzactiilor, modul de prezentare in raportari, documentarea serviciilor, tratamentul contabil (inclusiv capitalizarea) si particularitatile grupului.