.png)
Relansare economica sau relansarea “marilor”? Pachetul MF 2026, pro–contra, mici vs mari, romani vs straini
In decembrie 2025 am primit “valul” de taxe, restrictii si conformare accelerata, cu impact disproportionat pe firmele mici (timp, cash, risc de sanctiuni). In februarie 2026, Ministerul Finantelor vine cu un “pachet de relansare” pus in transparenta, cu mesajul: mutam focusul de pe consum pe investitii, simplificam, stimulam productivitatea si atragem capital.
Intrebarea pe care o pun (fara cosmetizari): cine beneficiaza cu adevarat?
Pentru ca, din nou, arhitectura pare de tipul: “masuri mici pentru multi” + “instrumente mari pentru putini”.
1) Ce contine pachetul, pe scurt.
A. Pentru persoane fizice / antreprenori / IMM
Bonificatie 3% din impozit (profit, micro, si impozitul pe venit PF prin D212) pentru anul fiscal 2025; la PF conditionata de depunere si plata integrala pana la 15 aprilie 2026; DU urmeaza sa fie precompletata in SPV.
TVA la incasare: plafon majorat la 5.000.000 lei in 2026 si 5.500.000 lei din 2027.
Micro: 90 zile pentru primul salariat (nou-infiintate), tratament mai bland pentru vanzari ocazionale de mijloace fixe si pentru concedii medicale ale unicului angajat (in anumite conditii).
Prag mijloace fixe: 2.500 -> 5.000 lei (mai putina birocratie, amortizare mai putina pe achizitii mici).
B. Pentru “investitii strategice” + instrumente financiare + export + piata de capital
Cadru pentru granturi, credite fiscale, garantii de stat, bonificatii de dobanda, aport la capital pentru investitii strategice cu valoare minima 1 miliard lei (plus criterii serioase).
BID (Banca de Investitii si Dezvoltare): MF transfera 1 miliard lei in 2026 pentru instrumente de finantare/garantare si vehicule investitionale.
Exim: MF poate transfera pana la 1 miliard lei pentru sustinerea exportului si tranzactiilor internationale.
Stimulente BVB: deducere suplimentara 50% pentru cheltuieli de listare/mentinere; PF deducere pana la 400 euro/an pentru investitii eligibile.
Impact bugetar comunicat: ~2,1–2,2 mld lei in 2026 (primul an).
2) PRO: ce e bun (pe bune) si pentru cine
2.1. TVA la incasare – masura de cash-flow reala
Pentru firmele care vand cu termene lungi si incaseaza greu, TVA la incasare inseamna: nu mai creditezi statul inainte sa incasezi efectiv. Asta poate reduce blocajele de numerar la IMM-uri.
2.2. Micro-relaxari – scad frictiunea birocratica (nu schimba jocul)
Termenul de 90 zile pentru primul salariat la start-up si exceptiile pe situatii punctuale (active vandute ocazional; concedii medicale unicului angajat) reduc “capcanele” care rupeau regimul fiscal din motive neproductive.
2.3. Pragul de 5.000 lei la mijloace fixe – mai putina “contabilitate pentru nimic”
E o simplificare utila: mai putina amortizare pe achizitii mici, mai putine fise, mai putine reconcilieri. Ajuta mai ales firmele mici cu volum mare de achizitii marunte.
2.4. Export + instrumente de garantare – potential bun, daca ajung la productivi
Exim + instrumentele BID pot ajuta firmele care chiar exporta/scaleaza, mai ales cand finantarea privata e scumpa. Problema nu e ideea, ci accesul real (cine bifeaza conditiile, cine poate aplica, cine are consultanta).
3) CONTRA: unde se vede asimetria “mici multi vs mari putini”
3.1. “Masa” primeste bonificatii si praguri; “varful” primeste capital, garantii, credite fiscale
Bonificatia de 3% suna bine, dar este:
- raportata la impozit (nu la povara totala),
- conditionata (la PF de disciplina completa pana la 15 aprilie 2026),
- in multe cazuri, prea mica pentru a schimba decizii economice majore.
In paralel, pachetul “mare” este despre:
- granturi,
- credite fiscale pe ani,
- garantii de stat,
- bonificatii de dobanda,
- aport la capital, pentru investitii “strategice” cu prag de ordinul miliardului de lei.
Concluzie: nu e “relansare pentru toti”, e “relansare in doua viteze”.
3.2. Pragurile definesc castigatorii, nu sloganurile
Cand pragurile sunt foarte sus, beneficiarii reali tind sa fie:
- companii mari locale,
- grupuri,
- investitori institutionali,
- multinationale (capital + proiecte mari + capacitate de aplicare).
IMM-ul devine, cel mult:
- furnizor in lant (daca prinde), nu beneficiar direct.
3.3. Risc de “capture” si concurenta distorsionata
Orice combinatie de ajutor de stat + selectie + proiecte mari creeaza risc:
- alocari “pe retele”,
- proiecte cosmetizate,
- concurenta distorsionata (cost al capitalului diferit pentru cei “eligibili” vs restul).
Daca nu ai transparenta “la sange” (criterii, scoring, beneficiari, KPI, audit anual public), masura poate mari exact ce spui: diferenta dintre mici si mari.
3.4. Digitalizare + bonificatii conditionate = presiune operationala pe contribuabil, nu neaparat “simplificare”
DU precompletata poate fi utila, dar:
- precompletat ≠ corect,
- contribuabilul isi asuma corectitudinea,
- termenul fix (15 aprilie) pune presiune operationala.
La final, multi mici ajung sa plateasca:
- timp,
- consultanta,
- rectificari, adica fix costul “invizibil” care mananca clasa de mijloc.
4) Tabel: castigatorii si pierzatorii probabili
| Masura | Castigatori probabili | Cine ramane pe dinafara / risc |
|---|---|---|
| TVA la incasare (plafon mai mare) | IMM cu clienti pe termen lung | IMM care vand cash/card sau au clienti rapizi (impact mic) |
| Micro-relaxari + prag MF 5.000 lei | start-up, micro cu achizitii mici dese | firme mici care deja au iesit din micro / nu se mai incadreaza |
| Bonificatie 3% | contribuabili “la zi” (cash disponibil) | cei cu dificultati de plata; risc sa devina masura de “separare” |
| Investitii strategice (grant/credit fiscal/garantii/aport) | companii mari + grupuri + investitori mari | majoritatea IMM-urilor (praguri foarte sus) |
| BID/Exim instrumente | exportatori, firme cu proiecte bancabile | firme mici fara scoring bancar/garantii / fara consultanta |
| Stimulente BVB + 400 euro PF | cei deja conectati la investitii | venituri mici; educatie financiara slaba; efect regresiv |
5) Investitori romani vs investitori straini: intentie vs efect
Intentie pro-romani
Programul pentru diaspora (INVESTIM ACASA) suna pro-capital romanesc revenit acasa (imprumut + rebate cu KPI).
Stimulentele pentru BVB pot creste participarea investitorilor locali.
Efect probabil pro-capital mare (inclusiv strain)
“Investitii strategice” cu praguri mari sunt natural atractive pentru investitori mari (inclusiv straini), mai ales in sectoare de tehnologie/industrie/zero net.
Mesajul critic: daca nu pui o “punte” serioasa pentru IMM romanesti (praguri mici, procedura simpla, acces rapid), capitalul mare va acumula si mai mult avantaj, iar clasa de mijloc se subtiaza.
6) Verdict: relansare exista, dar e “cu doua etaje”
Etajul 1 (pentru multi): bonificatii, praguri, ajustari administrative, TVA la incasare. Ajuta, dar nu schimba structura economiei.
Etajul 2 (pentru putini): instrumente grele de capital (granturi, credite fiscale, garantii, aport), BID/Exim, scheme sectoriale. Aici sunt banii si efectul mare – dar si riscul mare de polarizare.
Daca totul ramane asa, concluzia “se ia de la multi mici si se da la cei mari” nu e slogan, e o consecinta de design: cine are acces la capital + birocratie + consultanta castiga, restul doar supravietuiesc.
7) Ce ar fi trebuit sa contina pachetul ca sa nu ingroape clasa de mijloc (lista scurta, aplicata)
Fereastra IMM reala: scheme cu praguri de investitii de tip 5–50 mil lei, cu procedura simpla si termene scurte (nu doar “miliard”).
Reducere reala a costului de conformare: mai putine declaratii/rectificari, reguli stabile 12–24 luni, ghiduri oficiale scurte, obligatii clare.
Acces la finantare pentru productivitate mica: granturi mici pentru digitalizare/automatizare/eficienta energetica, fara proiecte stufoase.
Transparenta totala la ajutoare: scoring public, lista beneficiari, KPI, audit anual public (altfel capture).
Masuri de competitie echitabila: daca dai garantii/credite fiscale “sus”, trebuie mecanism de compensare “jos”, altfel nu mai exista clasa de mijloc.