Expertul contabil nu face tot într-o firmă. Rolul real al specialistului contabil și fiscal

Expertul contabil nu face tot într-o firmă. Și nici nu ar trebui

În piața serviciilor contabile și fiscale se folosește des mesajul:

„Ne ocupăm noi de tot, ca tu să te ocupi de business-ul tău.”

Ca mesaj de vânzare, pare eficient.

Dar, profesional, această formulare trebuie privită cu atenție.

Pentru că o firmă de contabilitate, un expert contabil sau un consultant fiscal nu se ocupă de „tot” în societatea clientului.

Nu devine administratorul firmei.

Nu devine secretariat.

Nu devine departament juridic general.

Nu devine responsabilul intern pentru orice document, contract, decizie, operațiune sau omisiune.

Expertul contabil are un rol profesional clar. Consultantul fiscal are un rol profesional clar. Administratorul societății are, la rândul lui, un rol clar.

Iar o relație sănătoasă între antreprenor și specialist începe de aici: fiecare trebuie să știe ce are de făcut, ce poate face și ce nu poate transfera către celălalt.

1. Răspunderea pentru organizarea contabilității aparține administratorului

Un punct esențial, care trebuie spus foarte clar: potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării entității.

Aceasta nu înseamnă că administratorul trebuie să fie expert contabil.

Nu înseamnă că el trebuie să știe toate reglementările contabile, toate formularele fiscale și toate tratamentele contabile.

Dar înseamnă că administratorul nu poate abandona complet organizarea firmei.

El trebuie să asigure:

1. existența documentelor;
2. transmiterea lor completă și la timp;
3. organizarea fluxurilor interne;
4. comunicarea corectă cu specialistul;
5. asumarea deciziilor de business;
6. respectarea procedurilor interne;
7. clarificarea operațiunilor economice înainte ca acestea să producă efecte.

Expertul contabil poate organiza, verifica, analiza, raporta și consilia. Dar nu poate ghici operațiuni netransmise, nu poate reconstitui realitatea economică din lipsuri și nu poate răspunde pentru decizii comerciale pe care nu le-a cunoscut.

2. Expertul contabil nu este executant universal. Este specialist reglementat

Expertul contabil este o profesie reglementată. OG nr. 65/1994 prevede că profesia de expert contabil și contabil autorizat se exercită de persoanele care au această calitate, în condițiile ordonanței. Actul normativ arată și că expertul contabil poate organiza și conduce contabilitatea societăților comerciale și poate analiza, prin procedee specifice contabilității, situația economică, financiară și fiscală a acestora.

Așadar, expertul contabil nu este „omul bun la toate”.

El este profesionistul care poate:

1. organiza și conduce contabilitatea;
2. asigura reflectarea corectă a operațiunilor în contabilitate;
3. întocmi sau coordona situații financiare;
4. analiza patrimoniul, rezultatul, capitalurile proprii, datoriile și lichiditatea;
5. identifica riscuri contabile, financiare și fiscale;
6. explica efectele economice ale unor decizii;
7. sprijini firma în relația cu autoritățile, în limitele mandatului;
8. construi proceduri de lucru mai clare;
9. ajuta antreprenorul să înțeleagă imaginea reală a firmei.

Acesta este un rol important. Dar nu este un rol nelimitat.

Expertul contabil nu decide în locul administratorului. Nu semnează contractele în locul lui. Nu asumă strategia comercială. Nu stabilește politica de prețuri. Nu alege furnizorii. Nu controlează zilnic stocurile, încasările, relațiile comerciale și deciziile operaționale, dacă aceste atribuții nu fac parte din mandatul său concret.

3. Consultantul fiscal nu spune doar „cât ai de plată”

Consultantul fiscal are, la rândul său, o profesie reglementată. Camera Consultanților Fiscali este autoritatea competentă care reglementează, organizează, coordonează și autorizează activitatea de consultanță fiscală în România.

Consultantul fiscal nu este doar persoana care spune „ai de plată această sumă”.

Rolul lui este să analizeze:

1. tratamentul fiscal corect;
2. riscurile fiscale;
3. variantele legale disponibile;
4. documentele necesare;
5. consecințele unei decizii;
6. limitele unei interpretări fiscale;
7. drepturile contribuabilului;
8. obligațiile contribuabilului;
9. posibilitatea de a cere clarificări;
10. posibilitatea de a contesta o măsură administrativă.

Un consultant fiscal bun nu se limitează la calcul.

El explică.

El previne.

El avertizează.

El arată unde legea este clară, unde este discutabilă și unde aplicarea ei poate deveni disproporționată sau abuzivă.

4. Specialistul poate fi angajat, liber profesionist sau societate profesională

Rolul specialistului contabil și fiscal poate fi exercitat în mai multe forme.

Poate fi:

1. angajat în societate;
2. expert contabil liber profesionist;
3. consultant fiscal liber profesionist;
4. cabinet individual;
5. societate de expertiză contabilă;
6. societate de consultanță fiscală;
7. firmă prestatoare de servicii contabile și fiscale;
8. colaborator extern pe bază de contract.

În cazul consultanței fiscale, legislația și regulamentele profesionale reglementează exercitarea activității și autorizarea societăților de consultanță fiscală.

În cazul profesiei de expert contabil, OG nr. 65/1994 stabilește inclusiv condiții pentru societățile comerciale de expertiză contabilă, cum ar fi obiectul de activitate și deținerea majorității de către experți contabili.

Forma de exercitare poate fi diferită. Esența rămâne aceeași: specialistul are competență profesională, dar nu preia nelimitat toate responsabilitățile interne ale firmei clientului.

5. De ce este greșit să spunem că expertul contabil „face tot”

Problema expresiei „facem noi tot” este că poate crea o relație profesională dezechilibrată.

Clientul poate ajunge să creadă că:

1. nu mai trebuie să fie organizat;
2. nu mai trebuie să transmită documente la timp;
3. nu mai trebuie să citească informările primite;
4. nu mai trebuie să înțeleagă propriile obligații;
5. nu mai trebuie să își asume deciziile;
6. orice problemă apărută devine automat vina contabilului;
7. specialistul trebuie să repare orice decizie luată fără consultare.

Această abordare este greșită.

Expertul contabil nu poate construi contabilitate corectă din informații incomplete.

Consultantul fiscal nu poate formula o opinie corectă dacă nu primește situația reală.

Specialistul financiar-contabil nu poate proteja firma dacă este chemat doar după ce decizia a fost luată, contractul a fost semnat, operațiunea a fost făcută, documentele lipsesc, iar termenul a expirat.

Parteneriatul real începe înainte de problemă, nu după ce problema s-a produs.

6. Rolul specialistului nu este doar de conformare

Aici este punctul cel mai important.

Rolul expertului contabil și al consultantului fiscal nu trebuie redus la conformare mecanică.

Da, conformarea este necesară.

Declarațiile trebuie depuse.

Termenele trebuie respectate.

Taxele trebuie calculate.

Situațiile financiare trebuie întocmite.

Documentele trebuie organizate.

Dar profesia contabilă și fiscală nu poate fi redusă la execuție administrativă.

Specialistul are și un rol de educare corectă a antreprenorului.

El trebuie să ajute clientul să înțeleagă:

1. ce obligații are;
2. ce drepturi are;
3. care este baza legală;
4. care este riscul real;
5. care este limita unei interpretări;
6. unde începe excesul administrativ;
7. când o sancțiune poate fi disproporționată;
8. când legea este clară;
9. când legea este prost scrisă;
10. când contribuabilul are dreptul să ceară clarificări sau să conteste.

Un antreprenor educat fiscal nu este un antreprenor care evită legea.

Este un antreprenor care înțelege legea, o aplică responsabil și știe să își apere drepturile atunci când aplicarea ei devine neclară, disproporționată sau abuzivă.

7. Diferența dintre conformare și educare

Conformarea spune:

„Aceasta este obligația. Trebuie îndeplinită.”

Educarea profesională spune:

„Aceasta este obligația. Aceasta este baza legală. Acesta este scopul ei. Acesta este riscul. Aceasta este limita. Aici legea este clară. Aici este discutabilă. Aici trebuie documentat. Aici putem cere clarificări. Aici putem contesta.”

Aceasta este diferența dintre contabilitatea executată mecanic și consultanța profesională reală.

Conformarea îl ajută pe antreprenor să nu rateze o obligație.

Educarea îl ajută să înțeleagă de ce există obligația, cum se aplică, unde sunt riscurile și ce drepturi are.

Firmele nu au nevoie doar de oameni care apasă butoane.

Au nevoie de specialiști care pot traduce legea în decizie economică.

8. Expertul contabil ca educator economic

Expertul contabil are un rol esențial în educarea economică a antreprenorului.

El poate arăta:

1. ce spune bilanțul despre firmă;
2. ce înseamnă capitaluri proprii negative;
3. ce înseamnă pierdere contabilă;
4. ce înseamnă profit impozabil;
5. de ce profitul contabil nu este același lucru cu banii din cont;
6. cum se citește o balanță;
7. ce riscuri apar din creanțe neîncasate;
8. ce riscuri apar din stocuri neverificate;
9. ce efect are amortizarea;
10. cum influențează deciziile comerciale poziția financiară.

Aceste explicații sunt decisive pentru antreprenor.

Pentru că un administrator care nu înțelege datele contabile conduce firma pe baza impresiilor.

Un administrator care înțelege datele contabile poate lua decizii mai bune.

9. Consultantul fiscal ca educator juridico-fiscal

Consultantul fiscal are rolul de a arăta antreprenorului nu doar „ce are de plată”, ci și cum funcționează relația dintre firmă, lege și administrația fiscală.

El poate explica:

1. diferența dintre lege și interpretare administrativă;
2. diferența dintre obligație fiscală și formalism excesiv;
3. diferența dintre eroare corectabilă și faptă sancționabilă;
4. diferența dintre neconformare și imposibilitate obiectivă;
5. diferența dintre prevenție și sancțiune;
6. principiul proporționalității;
7. dreptul de a fi ascultat;
8. dreptul de a cere îndrumare;
9. dreptul de a contesta;
10. obligația statului de a aplica legea previzibil și coerent.

Această educare este esențială într-un sistem fiscal în care contribuabilul este deseori tratat ca simplu executant al unor obligații tot mai numeroase, tot mai tehnice și uneori greu de aplicat în practică.

10. Specialistul nu trebuie să învețe antreprenorul doar să execute

Aici trebuie să fim foarte clari.

Un profesionist contabil sau fiscal nu trebuie să educe antreprenorul doar în sensul:

„Trebuie să faci ce spune statul.”

Aceasta este doar o parte a discuției.

Educația fiscală corectă înseamnă și să îi arăți antreprenorului:

1. când o lege este coerentă;
2. când o lege este neclară;
3. când o obligație este rezonabilă;
4. când o sarcină administrativă este disproporționată;
5. când o amendă poate fi contestată;
6. când lipsa de claritate a statului afectează contribuabilul;
7. când contribuabilul are dreptul la îndrumare;
8. când administrația fiscală trebuie să aplice legea cu bună-credință;
9. când trebuie cerută o opinie scrisă;
10. când trebuie construită o apărare documentată.

Respectarea legii nu înseamnă acceptarea pasivă a oricărei interpretări administrative.

Conformarea reală nu exclude gândirea critică.

Dimpotrivă, o conformare matură presupune înțelegerea legii, aplicarea ei corectă și apărarea drepturilor contribuabilului atunci când este cazul.

11. Relația corectă: responsabilitate împărțită, nu transfer total

Relația corectă dintre antreprenor și expertul contabil nu este:

„Eu nu mă mai ocup de nimic, face contabilul tot.”

Relația corectă este:

„Eu conduc business-ul, transmit informațiile corecte, îmi asum deciziile, iar specialistul mă ajută să înțeleg consecințele contabile, fiscale și financiare.”

Antreprenorul aduce:

1. realitatea operațională;
2. documentele;
3. contractele;
4. deciziile comerciale;
5. informațiile despre activitate;
6. organizarea internă;
7. asumarea managementului.

Expertul contabil și consultantul fiscal aduc:

1. competență profesională;
2. analiză;
3. interpretare;
4. avertizare;
5. conformare;
6. educare;
7. prevenție;
8. sprijin documentat.

Așa apare parteneriatul real.

Nu prin sloganul „facem noi tot”.

Ci prin colaborare clară, responsabilă și matură.

12. Expertul contabil nu face tot, dar poate schimba tot modul în care antreprenorul înțelege firma

Aceasta este ideea care trebuie reținută.

Expertul contabil nu face tot.

Dar poate schimba radical modul în care antreprenorul își înțelege firma.

Poate transforma cifrele în sens.

Poate transforma obligațiile în proceduri clare.

Poate transforma riscurile în decizii preventive.

Poate transforma frica de control în documentare corectă.

Poate transforma relația cu legea din execuție pasivă în înțelegere matură.

Un expert contabil bun nu livrează doar balanțe și situații financiare.

Un consultant fiscal bun nu livrează doar calcule și declarații.

Un specialist bun livrează claritate.

Iar într-un mediu fiscal complicat, claritatea este una dintre cele mai valoroase forme de protecție pentru antreprenor.

13. Mai este un aspect important: trebuie facuta diferenta intre o firma care presteaza servicii contabile prin personal economic si o forma profesionala in care activitatea este asumata de experti contabili autorizati.

Nu orice economist este expert contabil.

Nu orice angajat dintr-o firma de contabilitate are calitatea de expert contabil.

Nu orice persoana care explica antreprenorilor aspecte contabile poate asuma profesional o analiza contabila, fiscala sau financiara in conditiile profesiei reglementate.

Economistul poate avea competente valoroase. Poate lucra foarte bine in contabilitate, salarizare, raportari, analiza sau administrativ-financiar.

Dar expertul contabil este un profesionist reglementat, cu drepturi, obligatii, raspundere profesionala, etica, autorizare si apartenenta la un corp profesional.

De aceea, atunci cand antreprenorul cauta sprijin specializat, trebuie sa inteleaga cine ii ofera efectiv consultanta:

• este economist?
• este contabil angajat?
• este expert contabil autorizat?
• este consultant fiscal autorizat?
• este firma de expertiza contabila?
• este societate de consultanta fiscala?
• cine semneaza?
• cine raspunde?
• cine analizeaza efectiv speta?
• care este limita serviciului primit?

Aceasta clarificare nu este o disputa intre profesii.

Este o chestiune de transparenta, responsabilitate si protectie pentru client.

14.Educația fiscală și contabilă este necesară, dar trebuie așezată corect.

Un webinar, un curs sau o întâlnire generală cu antreprenorii poate oferi repere utile. Poate explica principii, obligații, riscuri și bune practici. Poate ajuta antreprenorul să pună întrebări mai bune și să înțeleagă ce trebuie să urmărească în propria firmă.

Dar nu poate înlocui analiza profesională a speței concrete.

În contabilitate și fiscalitate, detaliile schimbă concluzia. Contează contractul, documentele, regimul fiscal, istoricul firmei, scopul economic, calitatea părților, TVA-ul, deductibilitatea, perioada, plafoanele, salariații, fluxurile interne și modul real de desfășurare a activității.

De aceea, mesajul corect către antreprenor nu este: „vino la un curs și vei ști ce ai de făcut”.

Mesajul corect este: „învață principiile generale, dar ia-ți alături un specialist care poate analiza concret situația firmei tale”.

Antreprenorii nu au nevoie de iluzia că pot înlocui profesia contabilă sau fiscală după câteva ore de curs. Au nevoie de suficientă educație ca să înțeleagă întrebările corecte, riscurile corecte și valoarea specialistului potrivit.

Concluzie

Expertul contabil nu face tot într-o firmă.

Și nici nu trebuie să facă tot.

Administratorul trebuie să își conducă business-ul. Firma trebuie să își organizeze documentele, fluxurile și deciziile. Antreprenorul trebuie să își cunoască obligațiile, dar și drepturile.

În același timp, expertul contabil și consultantul fiscal nu trebuie reduși la rolul de executanți ai conformării.

Rolul lor este mai important:

1. aplică legea;
2. explică legea;
3. educă antreprenorul;
4. identifică riscurile;
5. semnalează incoerențele;
6. protejează decizia economică;
7. arată limitele obligațiilor;
8. susțin drepturile contribuabilului;
9. transformă contabilitatea într-un instrument de management;
10. transformă fiscalitatea într-un spațiu de decizie informată, nu de frică.

De aceea, mesajul corect nu este:

„Ne ocupăm noi de tot.”

Mesajul corect este:

„Te sprijinim profesionist să îți conduci business-ul informat, organizat, conform și conștient de drepturile tale.”