Daca salariatii si-ar plati singuri taxele, ar incasa statul mai mult?

Daca romanii si-ar plati singuri taxele salariale, ar deveni mai constienti?

Un salariat cu un venit brut de 8.000 lei nu primeste niciodata efectiv aceasta suma in cont.

Primeste aproximativ 4.680 lei.

Restul banilor sunt calculati si retinuti de angajator sub forma de CAS, CASS si impozit pe venit.

Dar ce s-ar intampla daca salariatul ar primi tot salariul brut si ar trebui sa vireze personal taxele catre stat?

Ar deveni mai constient de nivelul taxarii muncii?

Ar cere mai multa responsabilitate in administrarea banilor publici?

Sau statul ar crea, in locul unui numar limitat de angajatori datornici, milioane de potentiali debitori persoane fizice?

Aceasta discutie nu este doar despre cine apasa butonul de plata.

Este despre transparenta taxarii, responsabilitatea contribuabilului si siguranta incasarii veniturilor bugetare.

1. Cum functioneaza in prezent plata taxelor salariale in Romania

In Romania, pentru majoritatea veniturilor salariale, angajatorul are obligatia sa calculeze, sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe venit si contributiile sociale.

Salariatul suporta, in conditiile generale:

• contributia de asigurari sociale – CAS;
• contributia de asigurari sociale de sanatate – CASS;
• impozitul pe venitul din salarii.

Angajatorul datoreaza separat contributia asiguratorie pentru munca – CAM.

Codul fiscal stabileste ca beneficiarii veniturilor din salarii datoreaza un impozit lunar, calculat si retinut de platitorul de venit.

Prin urmare, salariatul este contribuabilul sau persoana care suporta o parte importanta a sarcinii fiscale, dar operatiunea efectiva de calcul, retinere si plata este realizata de angajator.

Salariatul primeste diferenta ramasa dupa retinerea taxelor: salariul net.

2. Exemplu de calcul pentru un salariu brut de 8.000 lei

Pentru un salariat fara deduceri personale sau facilitati speciale, calculul orientativ este:

Din cei 8.180 lei suportati in total de angajator:

• salariatul primeste 4.680 lei;
• 3.500 lei reprezinta contributii si impozit, inclusiv CAM.

Exemplul este simplificat si nu include deduceri personale, beneficii, facilitati, scutiri sau alte elemente care pot modifica baza de calcul.

3. Ce vede, de fapt, salariatul

Salariatul vede pe fluturas:

• brutul;
• CAS;
• CASS;
• impozitul;
• netul.

Dar, din punct de vedere psihologic, el nu simte ca efectueaza o plata de 3.320 lei catre stat.

In cont ii intra direct suma neta.

Acest mecanism reduce povara administrativa pentru salariat, dar poate reduce si perceptia asupra nivelului efectiv al taxarii.

Exista o diferenta intre:

„Statul mi-a retinut 3.320 lei inainte sa primesc salariul”

si:

„Am primit 8.000 lei si am virat eu 3.320 lei catre stat.”

Economic, rezultatul poate fi acelasi.

La nivel de perceptie, responsabilitate si interes civic, diferenta poate fi majora.

4. Ar deveni salariatii mai constienti daca ar plati direct?

Cel mai probabil, da.

O persoana care ar transfera lunar o suma substantiala catre buget ar fi mai atenta la:

• nivelul taxarii muncii;
• modificarile fiscale;
• administrarea bugetului;
• calitatea sistemului public de sanatate;
• calculul pensiei;
• serviciile oferite de administratia publica;
• raportul dintre taxele platite si serviciile primite.

Taxele nu ar mai fi doar niste rubrici pe un document de salarizare.

Ar deveni o plata concreta si vizibila.

Aceasta vizibilitate ar putea produce o presiune publica mai mare pentru:

• folosirea eficienta a banilor publici;
• reducerea risipei;
• simplificarea sistemului fiscal;
• justificarea cresterilor de taxe;
• cresterea calitatii serviciilor publice.

5. Ar fi bugetul statului mai protejat?

Nu neaparat.

Aceasta este limita principala a propunerii.

Daca salariatul ar primi salariul brut, ar trebui sa pastreze partea aferenta taxelor pana la data scadentei.

In practica, ar putea aparea mai multe situatii:

• banii sunt cheltuiti inainte de scadenta;
• plata este amanata;
• contributiile sunt calculate gresit;
• este omisa o declaratie;
• este virata numai o parte din suma;
• persoana nu mai are lichiditati la termen;
• apar dobanzi si penalitati;
• sunt necesare esalonari sau executari silite.

Statul ar inlocui riscul concentrat la nivelul angajatorilor cu un risc distribuit la nivelul a milioane de persoane fizice.

Administrarea fiscala ar deveni mai costisitoare.

Ar fi necesare:

• declaratii individuale mai frecvente;
• notificari;
• corectii;
• asistenta fiscala;
• executari silite;
• esalonari;
• clarificarea stagiilor de cotizare;
• rezolvarea situatiilor in care contributiile nu sunt platite.

Prin urmare, cresterea constientizarii nu inseamna automat cresterea colectarii.

6. De ce folosesc statele retinerea la sursa

Retinerea la sursa permite statului sa incaseze impozitul in momentul sau imediat dupa momentul in care venitul este obtinut.

OECD considera sistemele de retinere la sursa mecanisme eficiente de colectare, deoarece reduc riscul ca banii sa fie cheltuiti inainte de plata taxei si sustin conformarea fiscala.

Conformarea este, de regula, mai ridicata atunci cand exista simultan:

• retinere la sursa;
• raportare din partea unui tert;
• informatii transmise direct administratiei fiscale.

Veniturile salariale sunt dificil de ascuns tocmai pentru ca angajatorul raporteaza venitul si retine taxele inainte ca banii sa ajunga la salariat. OECD leaga nivelul ridicat al conformarii pentru salarii de raportarea de catre terti si de retinerea la sursa.

7. Cum functioneaza sistemul in alte state

Regatul Unit

In Regatul Unit functioneaza sistemul PAYE – Pay As You Earn.

Angajatorul retine, de regula:

• impozitul pe venit;
• National Insurance;
• anumite rambursari pentru imprumuturi studentesti;
• alte deduceri aplicabile.

Majoritatea persoanelor isi platesc impozitul pe venit prin PAYE, inainte sa primeasca salariul.

Salariatul nu primeste salariul brut integral pentru a vira ulterior impozitul.

Statele Unite

In Statele Unite, angajatorul retine din salariu:

• impozitul federal pe venit;
• Social Security;
• Medicare;
• dupa caz, impozite statale si locale.

Salariatul completeaza formularul W-4, care ajuta angajatorul sa determine retinerea potrivita.

La finalul anului poate exista o regularizare prin declaratia fiscala, dar platile principale sunt efectuate pe parcursul anului prin retinere.

Sistemul american implica mai mult contribuabilul in stabilirea retinerilor si in regularizarea anuala, fara sa renunte la retinerea efectuata de angajator.

Franta

In Franta, angajatorul aplica retinerea la sursa asupra salariului net impozabil.

Administratia fiscala transmite angajatorului cota de retinere aplicabila salariatului, iar angajatorul retine si vireaza suma prin sistemul de declarare lunara.

Si in acest caz, salariatul nu primeste salariul integral pentru a plati ulterior impozitul.

Germania

In Germania, angajatorul este obligat sa retina impozitul salarial din fiecare plata salariala.

Ministerul Federal de Finante precizeaza ca angajatorul trebuie sa efectueze retinerea impozitului din salariu, pe baza caracteristicilor fiscale aplicabile angajatului.

Prin urmare, retinerea la sursa nu este o particularitate romaneasca.

Este unul dintre cele mai utilizate mecanisme de colectare a impozitelor salariale.

8. Problema specifica: taxele sunt retinute, dar nu sunt platite

Problema apare atunci cand angajatorul:

1. calculeaza salariul brut;
2. retine CAS, CASS si impozitul;
3. plateste salariatului numai salariul net;
4. nu vireaza sumele retinute catre buget.

Salariatul nu a primit acei bani.

Statul nu i-a incasat.

Angajatorul ii poate folosi temporar pentru:

• plata furnizorilor;
• rate;
• alte salarii;
• credite;
• cheltuieli curente;
• retrageri sau alte destinatii.

In acest mod, contributiile retinute ajung sa fie folosite ca o sursa de finantare a activitatii firmei.

Legea nr. 241/2005 prevede ca retinerea si neplata, respectiv incasarea si neplata, in cel mult 60 de zile de la termenul de scadenta, a anumitor impozite si contributii constituie infractiune.

Sanctiunea penala intervine insa dupa producerea intarzierii.

Ea nu elimina posibilitatea initiala ca banii sa fie folositi de angajator in perioada dintre plata salariului net si plata efectiva a obligatiilor fiscale.

9. Cine suporta riscul neplatii

Formal, obligatia de calcul, retinere, declarare si plata apartine angajatorului.

Totusi, efectele pot fi resimtite de mai multe persoane:

Statul

Nu incaseaza la termen contributiile si impozitele.

Angajatorul

Acumuleaza:

• obligatii principale;
• dobanzi;
• penalitati;
• risc de executare silita;
• risc penal, in conditiile legii.

Salariatul

Poate fi pus in situatia de a verifica daca veniturile si contributiile au fost declarate si platite corect.

Chiar daca salariatul nu ar trebui sa suporte consecintele conduitei angajatorului, lipsa transparentei poate genera nesiguranta privind evidenta contributiva si situatia fiscala asociata veniturilor sale.

10. Eliminarea retinerii la sursa nu este singura solutie

Discutia nu trebuie redusa la doua variante extreme:

• angajatorul retine tot;
• salariatul primeste brutul si se descurca singur.

Exista solutii intermediare care pot combina:

• siguranta colectarii;
• transparenta pentru salariat;
• automatizarea platilor;
• reducerea riscului de neplata.

11. Solutia 1: plata divizata a salariului

La momentul platii salariului, banca sau platforma de salarizare ar putea imparti automat suma:

• salariul net in contul salariatului;
• CAS in contul bugetar corespunzator;
• CASS in contul bugetar corespunzator;
• impozitul pe venit in contul bugetar;
• CAM in contul aferent.

Firma nu ar mai putea plati numai salariul net.

Plata salariului ar deveni o operatiune integrata.

Avantaje

• taxele sunt platite simultan cu salariul;
• angajatorul nu mai foloseste sumele retinute;
• bugetul incaseaza mai repede;
• se reduce riscul restantelor;
• procesul poate fi automatizat.

Dezavantaje si limite

• firma trebuie sa dispuna simultan de intreaga suma;
• trebuie stabilit ce se intampla cand exista fonduri doar pentru net;
• sistemele bancare si de salarizare trebuie integrate;
• erorile de calcul trebuie corectate rapid;
• sunt necesare reguli pentru popriri, concedii medicale si rectificari.

12. Solutia 2: cont fiscal individual pentru fiecare salariat

Fiecare salariat ar putea avea in SPV o sectiune dedicata veniturilor salariale.

Aceasta ar trebui sa afiseze lunar:

• angajatorul;
• salariul brut;
• baza de calcul;
• CAS calculata;
• CASS calculata;
• impozitul calculat;
• data declararii;
• data platii;
• suma efectiv incasata de buget;
• eventualele diferente sau restante.

In prezent, simpla afisare a sumelor pe fluturas nu este suficienta.

Salariatul trebuie sa poata distinge intre:

• suma calculata;
• suma declarata;
• suma efectiv platita.

Aceasta diferenta este esentiala.

Avantaje

• transparenta;
• control individual;
• identificarea rapida a restantelor;
• cresterea educatiei fiscale;
• reducerea conflictelor ulterioare.

13. Solutia 3: cont bancar protejat pentru taxele salariale

Dupa calcularea statului de salarii, sumele retinute ar putea fi transferate intr-un cont separat.

Din acel cont nu s-ar putea efectua alte plati decat cele catre bugetele publice.

Angajatorul nu ar mai putea folosi banii pentru furnizori, rate sau cheltuieli curente.

Avantaje

• separarea fondurilor firmei de taxele retinute;
• reducerea riscului de utilizare a banilor;
• trasabilitate;
• control mai simplu.

Limite

• costuri administrative;
• necesitatea unor reguli bancare speciale;
• gestionarea rectificarilor;
• riscul blocarii unor sume calculate eronat.

14. Solutia 4: plata individuala, dar automatizata

O alta varianta ar fi ca salariatul sa fie considerat platitor direct, dar plata sa se faca automat.

La incasarea salariului brut:

• suma neta disponibila ar ramane in contul curent;
• taxele ar fi transferate automat intr-un cont fiscal;
• salariatul ar vedea operatiunea;
• plata nu ar depinde de o actiune manuala.

Aceasta varianta ar creste constientizarea fara a transforma fiecare salariat intr-un specialist fiscal.

Totusi, responsabilitatea juridica trebuie stabilita foarte clar.

Nu ar fi echitabil ca salariatul sa suporte sanctiuni pentru erori produse de angajator sau de sistemul de salarizare.

15. Ce varianta ar functiona cel mai bine

Cea mai echilibrata solutie ar fi:

Retinere la sursa + plata automata + transparenta individuala

Sistemul ar functiona astfel:

1. Angajatorul calculeaza salariile.
2. La momentul platii, sistemul imparte automat suma.
3. Salariul net ajunge la angajat.
4. Taxele ajung simultan la buget.
5. Salariatul vede in SPV atat suma declarata, cat si suma platita.
6. Daca plata taxelor nu poate fi realizata, operatiunea este semnalata imediat.
7. Angajatorul nu mai poate considera plata salariala complet executata doar pentru ca a virat netul.

Aceasta varianta pastreaza avantajele retinerii la sursa si elimina o parte importanta din riscul utilizarii sumelor retinute.

16. Ar trebui salariatul sa primeasca salariul brut?

Plata integrala a brutului ar avea un avantaj educational important.

Oamenii ar vedea clar cat costa taxarea muncii.

Dar acest avantaj poate fi obtinut si fara transferarea tuturor obligatiilor administrative asupra salariatului.

De exemplu, fiecare salariat ar putea primi lunar o informare clara:

Cost total angajator: 8.180 lei
Salariu brut: 8.000 lei
Taxe suportate din brut: 3.320 lei
CAM suportata de angajator: 180 lei
Total taxe asociate locului de munca: 3.500 lei
Salariu net: 4.680 lei

O astfel de prezentare ar fi mai usor de inteles decat un fluturas aglomerat cu baze, coduri si rubrici tehnice.

17. Ce ar trebui sa inteleaga salariatul

Salariatul trebuie sa stie ca salariul net nu reprezinta intregul rezultat financiar al muncii sale.

Pentru ca el sa primeasca 4.680 lei, angajatorul suporta, in exemplul analizat, un cost total de 8.180 lei.

Diferenta nu reprezinta integral un cost suplimentar al angajatorului.

O mare parte este retinuta din salariul brut al salariatului.

Aceasta distinctie este importanta:

• salariul brut este venitul salarial contractual;
• CAS, CASS si impozitul se retin din brut;
• CAM este suportata separat de angajator;
• costul total este brutul plus CAM.

18. Concluzie

Daca salariatii si-ar plati singuri taxele, ar deveni probabil mai constienti de nivelul taxarii muncii.

Ar vedea in fiecare luna suma castigata si suma transferata statului.

Aceasta vizibilitate ar putea genera:

• mai multa educatie fiscala;
• mai multa responsabilitate;
• mai multa presiune pentru servicii publice eficiente;
• un interes mai mare pentru administrarea bugetului.

Dar plata directa ar crea si riscuri serioase:

• neplata;
• intarzieri;
• erori;
• costuri administrative;
• milioane de noi debitori fiscali;
• dificultati privind evidenta contributiilor.

Experienta internationala arata ca retinerea la sursa ramane mecanismul predominant pentru salarii in state precum Regatul Unit, Statele Unite, Franta si Germania.

Prin urmare, solutia nu este neaparat eliminarea retinerii la sursa.

Solutia mai eficienta ar fi:

retinere la sursa, plata automata si simultana, cont fiscal individual si transparenta completa pentru salariat.

Astfel:

• salariatul intelege cat plateste;
• statul incaseaza la timp;
• angajatorul nu poate utiliza sumele retinute;
• responsabilitatea fiscala devine vizibila;
• riscul nu este transferat asupra milioanelor de angajati.

Adevarata reforma nu ar trebui sa transforme fiecare salariat intr-un contabil.

Ar trebui sa transforme taxarea muncii intr-un sistem mai transparent, automatizat si sigur.

Disclaimer

Materialul are caracter general si informativ. Calculele sunt orientative si nu includ deduceri personale, facilitati fiscale, scutiri, beneficii salariale sau situatii speciale. Pentru aplicarea intr-un caz concret este necesara verificarea legislatiei in vigoare si a situatiei individuale.

Tu ce sistem ai considera mai corect?

• salariul brut platit integral salariatului, cu obligatia platii personale a taxelor;
• retinerea la sursa in forma actuala;
• retinerea la sursa, dar cu plata automata si simultana a taxelor si cu un cont fiscal transparent pentru fiecare angajat?