.png)
0) De ce scriu aceasta analiza
In spatiul public apar frecvent postari care impresioneaza cu cifre si procente. Problema este ca o concluzie economica nu devine adevarata doar pentru ca “aritmetica iese”. Daca:
- amesteci baze de comparatie (YoY cu indicatori din anul curent),
- folosesti o formula simplificata pentru o reforma complexa,
- si tratezi TVA “incasat” ca si cum ar fi TVA “din rulaje”,
… poti ajunge la o poveste convingatoare vizual, dar gresita metodologic.
1) Ce afirma postarea (pe scurt)
Postarea sustine ideea ca:
- TVA este “colectat mai mult si mai repede”,
- si sugereaza ca +22% (Oct 2025 vs Oct 2024) este “peste” un prag calculat (18,40%) rezultat din:
- “TVA majorat” = 21/19 - 1 = 10,5%
- inflatie ~9,9%
- consum ~ -2%
total 18,4%
=> concluzie implicita: “colectare mai buna”.
2) Context legal/fiscal: ce s-a schimbat de fapt la TVA
Din 1 august 2025:
- cota standard a devenit 21%,
- s-a reglementat o singura cota redusa de 11%, inlocuind cote reduse anterioare (5% si 9%) pentru anumite operatiuni.
Asta inseamna ca reforma NU este doar “19 -> 21”, ci o reasezare a regimului pe categorii (migrari intre cote).
3) Eroarea 1: “TVA majorat = 21/19 - 1 = 10,5%” nu descrie reforma reala
Formula 21/19-1 este corecta matematic pentru cota standard, dar economic este incompleta, deoarece:
- TVA incasat depinde de cota efectiva, nu doar de cota standard.
- Cota efectiva = (pondere baza la 21% * 21%) + (pondere baza la 11% * 11%)
Daca multe operatiuni au urcat din 5%/9% la 21%, cota efectiva poate creste mult peste “10,5%” (care se refera doar la standard).
4) Eroarea 2: “10,5% + 9,9% - 2% = 18,4%” nu este un indicator economic solid
Sunt trei probleme:
- Inflatia (CPI) nu este “inflatia bazei de TVA” (cos diferit, ponderi diferite).
- “Consumul -2%” poate fi real/volum, in timp ce TVA este nominal si taxabil doar pe o parte din consum.
- Procentele de natura diferita nu se aduna pur si simplu; chiar intr-un model minimal, relatia este multiplicativa (pret * volum * cota), nu aditiva.
Concluzie: 18,4% este, cel mult, un calcul orientativ, dar nu poate sustine o concluzie de tip “colectare mai buna” fara definitii clare.
5) Eroarea 3: comparatie “Oct 2025 vs Oct 2024” si apoi comparatie cu un construct “din 2025”
:+22% este YoY (oct vs oct), dar 18,4% este un amestec de factori din 2025 (taxa/inflatie/consum) fara baza comuna. Compari mere cu pere.
Daca vrei sa explici YoY, construiesti “expected YoY” pe aceeasi baza (oct25 vs oct24), nu un prag din anul curent.
6) Eroarea 4: TVA “incasat” nu este TVA “din rulajele lunii anterioare”
TVA cash intr-o luna este influentat de:
- scadente (lunari/trimestriali),
- rambursari si compensari,
- regularizari,
- recuperari de arierate,
- si, critic: TVA la incasare, unde exigibilitatea depinde de incasarea contravalorii (si deducerea de plata catre furnizor).
Deci afirmatii de tip “in oct se incaseaza TVA aferent rulajelor din septembrie” sunt simplificari excesive.
7) Cum se verifica corect: separi efectul de cota de efectul de baza (scenarii)
Folosim modelul minimal:
TVA_ratio ≈ Baza_ratio * CotaEfectiva_ratio
=> Baza_ratio ≈ TVA_ratio / CotaEfectiva_ratio
Pentru ca nu avem ponderile reale pe cote, construim scenarii (extreme).
Scenariu de baza (exemplu didactic)
Inainte (5/9/19), presupunem ca baza taxabila era impartita:
50% la 19%
30% la 9%
20% la 5%
Cota efectiva veche:
t0 = 0,5019% + 0,309% + 0,20*5% = 13,2%
Dupa reforma (11/21), definim:
alpha = procent din vechiul “redus” (5%+9%) care urca la 21%
restul merge la 11%
Scenariul A (conservator): alpha = 0%
t1 = 0,5021% + 0,5011% = 16,0%
R = t1/t0 = 16,0/13,2 = 1,212 (+21,2%)
Scenariul B (mediu): alpha = 50%
t1 = 0,7521% + 0,2511% = 18,5%
R = 18,5/13,2 = 1,402 (+40,2%)
Scenariul C (agresiv): alpha = 80%
t1 = 0,9021% + 0,1011% = 20,0%
R = 20,0/13,2 = 1,515 (+51,5%)
Aplicare pe cifrele din tabel
Daca luam cresterea YoY din tabel: TVA_ratio = 1,22 (+22%)
Baza_ratio ≈ 1,22 / R
A: 1,22/1,212 = +0,7% (aproape flat)
B: 1,22/1,402 = -13,0%
C: 1,22/1,515 = -19,5%
Concluzie: in scenarii perfect plauzibile, baza poate fi in scadere chiar cu TVA cash in crestere YoY.
Daca luam comparatia MoM (+14%): TVA_ratio = 1,14
Baza_ratio ≈ 1,14 / R
A: -5,9%
B: -18,7%
C: -24,8%
Concluzie: +14% MoM este compatibil cu scaderi serioase de baza, mai ales daca migrarile catre 21% au fost mari.
8) De ce nici YoY, nici MoM nu sunt suficiente singure (sezonalitate + scadente)
MoM (oct vs sept) poate fi afectat de sezonalitate (back-to-school, comportament de plata, zile lucratoare).
YoY (oct vs oct) reduce sezonalitatea, dar trebuie corectat pentru reforma de cote (cota efectiva) si pentru rambursari/timing.
Solutia profesionala: YoY + cota efectiva + (ideal) rambursari/TVA la incasare/lunari vs trimestriali.
9) Ce date ar trebui cerute ca sa poti spune “colectare mai buna”
Daca cineva afirma “colectare mai buna”, minimul de demonstratie este:
- TVA datorata (din deconturi) vs TVA incasata cash,
- rambursari efectiv platite in perioadele comparate,
- recuperari de arierate / esalonari,
- structura bazei pe cote (ponderea la 21 vs 11; anterior 19/9/5),
- separare lunari vs trimestriali + TVA la incasare.
Fara acestea, concluzia este opinie, nu analiza.
10) Concluzie
Cresterea TVA incasata dupa cresterea cotelor este normala. Dar:
- nu dovedeste baza mai mare,
- nu dovedeste colectare mai buna,
- si poate masca o scadere a bazei, in special daca multe operatiuni au migrat la 21%.
Mesajul sanatos pentru public:
“Nu confundati ‘taxe mai mari’ cu ‘administrare mai buna’. Fara cota efectiva si fara reconciliere cash vs decont, concluzia nu sta in picioare.”
Concluzie
Cresterea TVA incasata dupa cresterea cotelor este normala. Dar din slide-ul prezentat nu rezulta automat ca „se colecteaza mai bine” sau „mai repede”. Este perfect posibil ca TVA cash sa creasca, iar baza sa fie stationara sau chiar in scadere, in functie de cota efectiva si de efectele de cash (rambursari, scadente, TVA la incasare).
Mesajul corect: separa efectul de cota de efectul de baza si apoi discuta conformarea.