Viața mea din timpul facultății a fost cu adevărat una plină de aventură și descoperiri. După ce am terminat armata, am mers să-mi încep studiile la facultatea de Matematică, secția Informatică. A fost o perioadă plină de schimbări și adaptări, dar am avut norocul să am alături un prieten de încredere, Emil, care mi-a fost un ghid în această lume nouă.
Experiența lui Emil, care avusese deja un an de facultate înaintea mea, a fost prețioasă. El mi-a oferit o introducere în viața de student și m-a ajutat cu două aspecte importante.
În primul rând, mi-a deschis porțile discotecilor studențești. Acest lucru s-a dovedit a fi o adevărată binecuvântare, deoarece nu am ratat aproape nicio ocazie de a mă distra în serile de joi și sâmbătă. În aceste momente, m-am putut elibera și am învățat să dansez atât de bine încât să atrag atenția și să dansez cu fete de la diferite facultăți.
În al doilea rând, situația financiară nu era tocmai roză în perioada studenției, deși primeam sprijin financiar din partea familiei și aveam și o bursă. Pentru a face față acestor constrângeri, Emil m-a ajutat să devin membru în comitetul de cantină, ceea ce însemna că aveam mesele asigurate. Astfel, aveam posibilitatea să vând cartela de masă altui student care nu beneficia de bursă, astfel încât să-mi completez banii necesari pentru o viață de student lipsită de griji
Viața de student a fost una magică pentru mine. Am avut ocazia să fac exact ceea ce îmi plăcea și cum îmi plăcea. Eram tânăr, într-o formă fizică excelentă și practicam în același timp culturismul și karate-ul. Mergeam doar la orele care mă pasionau și, în cazul în care rămâneam în urmă cu cursurile, aveam mereu colegi gata să mă ajute să le recuperez. Desigur, am avut și restanțe, însă m-am descurcat cu ele.
Pe parcursul facultății, am început să frecventez biblioteca tot mai des, în dorința de a învăța lucruri noi. Eram însetat de cunoaștere, dar nu doar în domeniul matematicii. Petreceam ore în șir în biblioteca Eminescu și mă fascina faptul că aveam acces la un număr foarte mare de cărți și informații. Era pentru mine o nevoie de a recupera tot ceea ce nu reușisem să citesc în timpul liceului.
Această perioadă a vieții mele a fost una plină de libertate și fericire. Am avut oportunitatea de a mă dezvolta pe toate planurile și de a învăța lucruri noi. Viața de student m-a ajutat să mă descopăr pe mine însumi, să îmi dezvolt pasiunile și să realizez că nu există limite în ceea ce privește cunoașterea și împlinirea personală.
Deși acum, după terminarea facultății, viața s-a schimbat și responsabilitățile au apărut, amintirile din acea perioadă rămân vii și mă motivează să continui să mă dezvolt și să explorez. Viața de student a fost cu adevărat una magică pentru mine și îi datorez multe din reușitele și experiențele de azi.
Perioada facultății a fost una dintre cele mai frumoase și pline de inspirație din viața mea. În camera de cămin, petreceam zile întregi citind cu nesat, oprindu-mă doar când trebuia să mănânc. Eram fascinat de această perioadă, deoarece totul era nou pentru mine, iar domeniul informaticii m-a captivat imediat.
Printre colegii mei de facultate, l-am întâlnit pe Tony, un absolvent al unui liceu de informatică, care mi-a devenit un sprijin real în această perioadă. L-am poreclit Crețul, datorită părului său cârlionțat. Chiar dacă el era mai disciplinat în privința învățatului, am avut momente în care niciunul dintre noi nu avea chef de cursuri.
Îmi amintesc cu drag o întâmplare amuzantă. Într-o dimineață, pe drumul spre facultate cu tramvaiul, ne apropiam de o stație în care eu intenționam să cobor și să vizitez o casă memorială celebră din apropiere. Nu aveam chef de cursuri și, privindu-l pe Tony, am simțit că și el gândește la fel. Când ușile tramvaiului s-au deschis, am coborât împreună, înțelegându-ne din priviri. Acea zi a fost una remarcabilă, am petrecut-o împreună într-un mod diferit față de băncile facultății.
În anul IV de facultate, am devenit foarte sârguincios, deoarece eram în an terminal. Mi-am ales o temă pentru lucrarea de licență care mi-a plăcut extrem de mult, intitulată "Problema comisului voiajor". Această temă presupunea dezvoltarea unei părți teoretice și a unei aplicații practice. Am creat un program informatic prin care determinam cel mai scurt drum parcurs de comisul voiajor într-un labirint de drumuri, în funcție de o destinație stabilită.
Am simțit o mare satisfacție în rezolvarea acestei probleme și am colaborat strâns cu profesorul meu. Am reușit să îl impresionez foarte mult și la susținerea examenului de licență am fost apreciat în mod deosebit. A fost o recompensă pentru munca mea și un moment de mândrie personală.
Facultatea a reprezentat pentru mine o perioadă de descoperiri și provocări, iar colaborarea cu calculatorul a devenit o adevărată pasiune. Această etapă a vieții mele m-a format și m-a pregătit pentru cariera mea în domeniul informaticii, iar prietenia cu Tony, pe care îl poreclisem Crețul, a fost unul dintre pilonii mei de susținere în această călătorie.
În retrospectivă, pot spune că perioada facultății a fost una dintre cele mai memorabile și pline de satisfacții din viața mea. Am avut ocazia să descopăr pasiunea pentru informatică și să mă dezvolt atât personal, cât și profesional. Această experiență m-a învățat că munca susținută și colaborarea pot aduce rezultate remarcabile și că prieteniile adevărate sunt neprețuite în orice etapă a vieții.
Pe curând,
Vasi
