36 de ani de salariu minim in Romania: din 100 lei platiti de angajator, cati au ajuns la salariat?
Discutiile despre taxarea muncii pornesc aproape intotdeauna de la aceleasi doua cifre: salariul brut si salariul net.
Cat este brutul?
Cat ramane net?
Problema este ca brutul nu a insemnat acelasi lucru in Romania in ultimii 36 de ani.
Au existat perioade in care o parte importanta a contributiilor sociale era platita separat de angajator, peste salariul brut. Astazi, cea mai mare parte a obligatiilor sociale se afla in interiorul brutului salariatului.
De aceea, daca vrem sa intelegem cum a evoluat cu adevarat taxarea salariului minim, trebuie sa adaugam o a treia cifra:
costul total al muncii pentru angajator.
Abia apoi putem raspunde la o intrebare mult mai relevanta:
Din fiecare 100 lei cheltuiti de angajator pentru un salariat platit cu salariul minim, cati lei au ajuns efectiv la salariat?
Am reconstruit evolutia salariului minim din Romania pornind de la seria istorica oficiala. CNPP publica valorile salariului minim si actele normative aferente inclusiv pentru perioada de inceput a anilor '90.
Nu confundam trei indicatori diferiti
Pentru aceasta analiza folosesc trei niveluri:
Salariul brut
Este salariul asupra caruia se calculeaza obligatiile salariatului.
Salariul net
Este ceea ce ramane efectiv persoanei dupa contributiile si impozitul suportate de aceasta.
Costul total al angajatorului
Este:
salariul brut + contributiile si obligatiile suportate separat de angajator.
Aici apare una dintre marile probleme ale comparatiilor istorice si internationale.
Daca intr-o perioada angajatorul platea 20%, 30% sau chiar mai mult peste salariul brut, iar intr-o alta perioada plateste doar cateva procente, nu putem compara cele doua salarii brute ca si cum ar reprezenta acelasi lucru economic.
Denominarea din 2005 nu este o crestere sau o scadere salariala
Pentru a compara toata perioada 1990-2026, valorile anterioare denominarii trebuie aduse in aceeasi unitate monetara.
De la 1 iulie 2005:
10.000 lei vechi = 1 leu nou.
Aceasta a fost exclusiv o modificare a unitatii monetare, nu o crestere sau o reducere a valorii economice a salariului.
De aceea, in calculele comparative:
- 750.000 lei vechi = 75 lei;
- 1.000.000 lei vechi = 100 lei;
- 3.100.000 lei vechi = 310 lei.
Astfel, denominarea nu produce nicio ruptura artificiala in grafice.
Prima surpriza: in anumite perioade, salariatului la minimum ii ramanea mult mai mult din costul muncii
Analiza noastra arata ca raportul dintre net si costul total nu a fost constant.
In reconstructia realizata pentru cateva repere istorice:
- 1995: aproximativ 75 lei net din 100 lei cost total;
- 1998: aproximativ 66,7 lei;
- mai 1999: aproximativ 59,6 lei;
- din iulie 1999: aproximativ 58,4 lei;
- 2017: aproximativ 59,8 lei;
- 2018: aproximativ 59,8 lei.
Asta inseamna ca ideea potrivit careia fiscalitatea salariului minim ar fi avut in permanenta aproximativ aceeasi structura nu rezista.
S-au modificat atat nivelul fiscalitatii, cat si locul in care taxele si contributiile erau asezate.
Grafic 1
1999: salariul nu se schimba, dar devine mai scump pentru firma
1999 ne ofera un exemplu foarte bun despre motivul pentru care simpla urmarire a salariului brut este insuficienta.
In cursul anului 1999, prin OUG nr. 102/1999, apare o contributie de 3% aplicata asupra fondului de salarii, destinata Fondului special de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap.
Pentru acelasi salariu minim brut de 45 lei echivalent RON, aceasta contributie majoreaza costul angajatorului cu 1,35 lei, fara sa majoreze brutul sau netul salariatului.
Este un exemplu foarte bun de situatie in care salariul ramane neschimbat, dar costul muncii creste exclusiv prin modificarea fiscalitatii.
In modelul nostru:
mai-iunie 1999
- brut: 45,00 lei echivalent;
- net: aproximativ 38,10 lei;
- cost total: aproximativ 63,90 lei.
Din iulie:
- brut: 45,00 lei;
- net: 38,10 lei;
- cost total: aproximativ 65,25 lei.
Salariatul nu primeste mai mult.
Salariul contractual nu creste.
Dar firma plateste mai mult.
Cu alte cuvinte:
statul poate modifica fiscalitatea muncii fara sa modifice salariul minim.
Grafic 2
2017-2018: poate cea mai inselatoare crestere a brutului
Aici ajungem la reforma care explica multe dintre discutiile actuale despre taxarea salariilor.
Salariul minim a fost stabilit la 1.450 lei de la 1 februarie 2017.
De la 1 ianuarie 2018, salariul minim a devenit 1.900 lei.
La prima vedere:
1.450 -> 1.900 lei = +31%.
Pare o crestere uriasa.
Dar in acelasi timp s-a modificat fundamental arhitectura contributiilor sociale. OUG 79/2017 a modificat Titlul V al Codului fiscal pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2018.
In 2017, pentru conditiile normale, numai CAS era impartit intre salariat si angajator: 10,5% contributie individuala si 15,8% contributie a angajatorului; peste acestea existau si alte contributii patronale. Documentatia ANAF confirma aceasta structura.
Rezultatul pentru profilul nostru standard:
2017
Brut: 1.450 lei
Net: aproximativ 1.065 lei
Cost total angajator: aproximativ 1.780 lei
2018
Brut: 1.900 lei
Net: aproximativ 1.162 lei
Cost total: aproximativ 1.943 lei
Si acum comparatia se schimba complet:
Brut: +31%
Net: aproximativ +9%
Cost total: aproximativ +9%
Deci 2018 nu a facut salariul minim cu 31% mai valoros.
A facut brutul cu 31% mai mare.
O parte importanta din aceasta crestere reprezinta schimbarea locului in care erau asezate contributiile.
Grafic 3
Comenteaza pe Linkedin : https://lnkd.in/p/dUs2DxTy
Cea mai buna imagine a reformei: cum se imparte costul total
Daca impartim costul total al muncii in:
- net;
- contributii salariat;
- impozit;
- contributii angajator,
reforma din 2018 devine mult mai usor de inteles.
In 2017, o parte substantiala din povara fiscala era inca peste brut, la angajator.
In 2018, aceasta componenta se contracta spectaculos, iar obligatiile se muta in interiorul brutului salariatului.
De aceea, diferenta:
brut - net
devine mult mai mare.
Dar raportul:
net / cost total
ramane, in exemplul salariului minim analizat, aproape neschimbat intre 2017 si 2018.
Grafic 4
De ce conteaza aceasta diferenta si astazi
Aceasta istorie explica inclusiv confuzia pe care o intalnim atunci cand comparam Romania cu Germania, Belgia sau alte state.
Daca intr-un stat o parte importanta a contributiilor este suportata separat de angajator, brutul pare relativ apropiat de net.
Daca aceleasi obligatii sunt incluse in brutul salariatului, diferenta brut-net pare mult mai mare.
Din acest motiv:
brutul nu este suficient pentru a compara fiscalitatea muncii.
Trebuie sa stim:
- care este costul total al angajatorului;
- cat ajunge net salariatului;
- cat reprezinta contributiile sociale;
- cat reprezinta impozitul;
- cine suporta juridic fiecare obligatie.
Salariul minim a crescut. Dar cu cat a crescut, de fapt, bunastarea?
Mai exista o problema.
O crestere a salariului minim cu 20%, 30% sau chiar 70% nu inseamna automat cresterea cu acelasi procent a nivelului de trai.
Anii '90 sunt exemplul perfect.
Salariile nominale au avut cresteri foarte mari, dar Romania traversa concomitent perioade de inflatie ridicata.
De aceea, urmatorul nivel al analizei trebuie sa compare:
cresterea nominala a netului
cu:
cresterea reala a netului dupa inflatie.
INS publica serii salariale lunare incepand din 1991, ceea ce ne permite sa construim si comparatia dintre salariul minim si salariul mediu.
Acesta va fi un indicator mult mai apropiat de realitatea economica decat simpla transformare a salariilor istorice in euro.
Iar in 2026 salariul minim a ajuns la 4.325 lei
De la 1 iulie 2026, salariul de baza minim brut pe tara este stabilit la 4.325 lei.
Pentru perioada iulie-decembrie 2026 este mentinuta si facilitatea privind suma de 200 lei in conditiile prevazute de lege.
Dar exact istoria prezentata mai sus arata de ce valoarea de 4.325 lei, luata singura, nu ne spune suficient.
Trebuie sa vedem:
4.325 lei brut -> cat net -> cat costa firma -> cat merge in total catre stat.
Ce ne arata, de fapt, cei 36 de ani
Din analiza de pana acum rezulta cateva concluzii care mi se par mai importante decat orice clasament.
1. Brutul nu spune intreaga poveste.
Aceeasi valoare bruta poate reprezenta procente foarte diferite din costul total al muncii.
2. Nici netul singur nu este suficient.
Doua persoane pot avea acelasi net, dar costuri foarte diferite pentru angajatori.
3. Costul total este esential.
Abia raportand netul la costul total putem vedea ce parte din resursa economica generata de raportul de munca ajunge efectiv la salariat.
4. Taxarea se poate modifica fara cresterea salariului.
1999 este un exemplu foarte bun.
5. O crestere mare a brutului nu inseamna automat o crestere la fel de mare a netului.
2018 este poate cel mai bun exemplu.
6. Locul in care sunt asezate contributiile modifica perceptia.
Exact de aici apar multe dintre comparatiile gresite intre Romania si alte state.
Concluzie
Cand discutam despre taxarea muncii, intrebarea nu ar trebui sa fie numai:
„Cat se retine din brut?”
Intrebarea mai completa este:
„Cat costa in total munca si cat din acel cost ajunge efectiv la persoana care o presteaza?”
Abia de aici putem continua discutia despre nivelul taxarii, progresivitate, salarii mici, deduceri, putere de cumparare si calitatea serviciilor publice.
Pentru ca un procent, luat singur, poate fi perfect corect.
Si totusi concluzia construita din el poate fi gresita.
Analiza este aici. Discutia o facem pe LinkedIn.
Tu la ce te raportezi cand vorbesti despre taxarea muncii: brut, net sau cost total?
Intra in postarea LinkedIn si spune-mi cum vezi tu lucrurile.
COMENTEAZA PE LINKEDIN https://lnkd.in/p/dUs2DxTy
.
