36 de ani de salariu minim in Romania: din 100 lei platiti de angajator, cati au ajuns la salariat?
Discutiile despre taxarea muncii pornesc aproape intotdeauna de la aceleasi doua cifre: salariul brut si salariul net.
Cat este brutul?
Cat ramane net?
Problema este ca brutul nu a insemnat acelasi lucru in Romania in ultimii 36 de ani.
Au existat perioade in care o parte importanta a contributiilor sociale era platita separat de angajator, peste salariul brut. Astazi, cea mai mare parte a obligatiilor sociale se afla in interiorul brutului salariatului.
De aceea, daca vrem sa intelegem cum a evoluat cu adevarat taxarea salariului minim, trebuie sa adaugam o a treia cifra:
costul total al muncii pentru angajator.
Abia apoi putem raspunde la o intrebare mult mai relevanta:
Din fiecare 100 lei cheltuiti de angajator pentru un salariat platit cu salariul minim, cati lei au ajuns efectiv la salariat?
Am reconstruit evolutia salariului minim din Romania pornind de la seria istorica oficiala. CNPP publica valorile salariului minim si actele normative aferente inclusiv pentru perioada de inceput a anilor '90.
Nu confundam trei indicatori diferiti
Pentru aceasta analiza folosesc trei niveluri:
Salariul brut
Este salariul asupra caruia se calculeaza obligatiile salariatului.
Salariul net
Este ceea ce ramane efectiv persoanei dupa contributiile si impozitul suportate de aceasta.
Costul total al angajatorului
Este:
salariul brut + contributiile si obligatiile suportate separat de angajator.
Aici apare una dintre marile probleme ale comparatiilor istorice si internationale.
Daca intr-o perioada angajatorul platea 20%, 30% sau chiar mai mult peste salariul brut, iar intr-o alta perioada plateste doar cateva procente, nu putem compara cele doua salarii brute ca si cum ar reprezenta acelasi lucru economic.
Denominarea din 2005 nu este o crestere sau o scadere salariala
Pentru a compara toata perioada 1990-2026, valorile anterioare denominarii trebuie aduse in aceeasi unitate monetara.
De la 1 iulie 2005:
10.000 lei vechi = 1 leu nou.
Aceasta a fost exclusiv o modificare a unitatii monetare, nu o crestere sau o reducere a valorii economice a salariului.
De aceea, in calculele comparative:
- 750.000 lei vechi = 75 lei;
- 1.000.000 lei vechi = 100 lei;
- 3.100.000 lei vechi = 310 lei.
Astfel, denominarea nu produce nicio ruptura artificiala in grafice.
Prima surpriza: in anumite perioade, salariatului la minimum ii ramanea mult mai mult din costul muncii
Analiza noastra arata ca raportul dintre net si costul total nu a fost constant.
In reconstructia realizata pentru cateva repere istorice:
- 1995: aproximativ 75 lei net din 100 lei cost total;
- 1998: aproximativ 66,7 lei;
- mai 1999: aproximativ 59,6 lei;
- din iulie 1999: aproximativ 58,4 lei;
- 2017: aproximativ 59,8 lei;
- 2018: aproximativ 59,8 lei.
Asta inseamna ca ideea potrivit careia fiscalitatea salariului minim ar fi avut in permanenta aproximativ aceeasi structura nu rezista.
S-au modificat atat nivelul fiscalitatii, cat si locul in care taxele si contributiile erau asezate.
Grafic 1
1999: salariul nu se schimba, dar devine mai scump pentru firma
1999 ne ofera un exemplu foarte bun despre motivul pentru care simpla urmarire a salariului brut este insuficienta.
In cursul anului 1999, prin OUG nr. 102/1999, apare o contributie de 3% aplicata asupra fondului de salarii, destinata Fondului special de solidaritate sociala pentru persoanele cu handicap.
Pentru acelasi salariu minim brut de 45 lei echivalent RON, aceasta contributie majoreaza costul angajatorului cu 1,35 lei, fara sa majoreze brutul sau netul salariatului.
Este un exemplu foarte bun de situatie in care salariul ramane neschimbat, dar costul muncii creste exclusiv prin modificarea fiscalitatii.
In modelul nostru:
mai-iunie 1999
- brut: 45,00 lei echivalent;
- net: aproximativ 38,10 lei;
- cost total: aproximativ 63,90 lei.
Din iulie:
- brut: 45,00 lei;
- net: 38,10 lei;
- cost total: aproximativ 65,25 lei.
Salariatul nu primeste mai mult.
Salariul contractual nu creste.
Dar firma plateste mai mult.
Cu alte cuvinte:
statul poate modifica fiscalitatea muncii fara sa modifice salariul minim.
Grafic 2
2017-2018: poate cea mai inselatoare crestere a brutului
Aici ajungem la reforma care explica multe dintre discutiile actuale despre taxarea salariilor.
Salariul minim a fost stabilit la 1.450 lei de la 1 februarie 2017.
De la 1 ianuarie 2018, salariul minim a devenit 1.900 lei.
La prima vedere:
1.450 -> 1.900 lei = +31%.
Pare o crestere uriasa.
Dar in acelasi timp s-a modificat fundamental arhitectura contributiilor sociale. OUG 79/2017 a modificat Titlul V al Codului fiscal pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2018.
In 2017, pentru conditiile normale, numai CAS era impartit intre salariat si angajator: 10,5% contributie individuala si 15,8% contributie a angajatorului; peste acestea existau si alte contributii patronale. Documentatia ANAF confirma aceasta structura.
Rezultatul pentru profilul nostru standard:
2017
Brut: 1.450 lei
Net: aproximativ 1.065 lei
Cost total angajator: aproximativ 1.780 lei
2018
Brut: 1.900 lei
Net: aproximativ 1.162 lei
Cost total: aproximativ 1.943 lei
Si acum comparatia se schimba complet:
Brut: +31%
Net: aproximativ +9%
Cost total: aproximativ +9%
Deci 2018 nu a facut salariul minim cu 31% mai valoros.
A facut brutul cu 31% mai mare.
O parte importanta din aceasta crestere reprezinta schimbarea locului in care erau asezate contributiile.
Grafic 3
Comenteaza pe Linkedin : https://lnkd.in/p/dUs2DxTy
Cea mai buna imagine a reformei: cum se imparte costul total
Daca impartim costul total al muncii in:
- net;
- contributii salariat;
- impozit;
- contributii angajator,
reforma din 2018 devine mult mai usor de inteles.
In 2017, o parte substantiala din povara fiscala era inca peste brut, la angajator.
In 2018, aceasta componenta se contracta spectaculos, iar obligatiile se muta in interiorul brutului salariatului.
De aceea, diferenta:
brut - net
devine mult mai mare.
Dar raportul:
net / cost total
ramane, in exemplul salariului minim analizat, aproape neschimbat intre 2017 si 2018.
Grafic 4
De ce conteaza aceasta diferenta si astazi
Aceasta istorie explica inclusiv confuzia pe care o intalnim atunci cand comparam Romania cu Germania, Belgia sau alte state.
Daca intr-un stat o parte importanta a contributiilor este suportata separat de angajator, brutul pare relativ apropiat de net.
Daca aceleasi obligatii sunt incluse in brutul salariatului, diferenta brut-net pare mult mai mare.
Din acest motiv:
brutul nu este suficient pentru a compara fiscalitatea muncii.
Trebuie sa stim:
- care este costul total al angajatorului;
- cat ajunge net salariatului;
- cat reprezinta contributiile sociale;
- cat reprezinta impozitul;
- cine suporta juridic fiecare obligatie.
Salariul minim a crescut. Dar cu cat a crescut, de fapt, bunastarea?
Mai exista o problema.
O crestere a salariului minim cu 20%, 30% sau chiar 70% nu inseamna automat cresterea cu acelasi procent a nivelului de trai.
Anii '90 sunt exemplul perfect.
Salariile nominale au avut cresteri foarte mari, dar Romania traversa concomitent perioade de inflatie ridicata.
De aceea, urmatorul nivel al analizei trebuie sa compare:
cresterea nominala a netului
cu:
cresterea reala a netului dupa inflatie.
INS publica serii salariale lunare incepand din 1991, ceea ce ne permite sa construim si comparatia dintre salariul minim si salariul mediu.
Acesta va fi un indicator mult mai apropiat de realitatea economica decat simpla transformare a salariilor istorice in euro.
Iar in 2026 salariul minim a ajuns la 4.325 lei
De la 1 iulie 2026, salariul de baza minim brut pe tara este stabilit la 4.325 lei.
Pentru perioada iulie-decembrie 2026 este mentinuta si facilitatea privind suma de 200 lei in conditiile prevazute de lege.
Dar exact istoria prezentata mai sus arata de ce valoarea de 4.325 lei, luata singura, nu ne spune suficient.
Trebuie sa vedem:
4.325 lei brut -> cat net -> cat costa firma -> cat merge in total catre stat.
Ultimii ani: ce s-a intamplat, de fapt, cu salariul minim?
Daca privim doar ultimii ani, imaginea devine mult mai usor de urmarit.
Salariul minim a crescut aproape in fiecare an. Dar ritmul in care a crescut brutul nu a fost acelasi cu ritmul in care au crescut netul si costul total al muncii.
De aceea, la finalul acestei analize, am separat perioada recenta si am urmarit cinci lucruri:
- cum au evoluat brutul, netul si costul total;
- cat din costul total a ajuns efectiv la salariat;
- cat a mers in total la stat;
- cum s-a impartit costul total intre net, contributii si impozit;
- cat din fiecare crestere de cost salarial s-a transformat efectiv in bani in plus pentru salariat.
Ideea centrala ramane aceeasi:
nu orice crestere a salariului minim inseamna aceeasi crestere a beneficiului real pentru salariat.
1. Evolutia salariului minim: brut, net si cost total
Primul grafic arata clar ca, in ultimii ani, toate cele trei valori au crescut:
- salariul minim brut;
- salariul net;
- costul total suportat de angajator.
Totusi, ele nu au crescut in acelasi ritm.
Daca ne uitam doar la brut, am putea avea impresia ca salariatul castiga mult mai mult. In realitate, o parte din aceasta crestere se duce in contributii si impozit, iar o alta parte reflecta costul suplimentar suportat de angajator.
Cu alte cuvinte, cresterea brutului este reala, dar nu spune singura intreaga poveste.
2. Din 100 lei cost total, cati lei ajung net la salariat?
Acesta este, poate, indicatorul cel mai usor de inteles.
El raspunde la o intrebare simpla:
Din 100 lei cheltuiti de angajator pentru salariul minim, cati lei ajung efectiv in mana salariatului?
Graficul arata ca raportul dintre net si costul total nu este fix si nici nu poate fi dedus doar din brut.
Dupa 2018, desi salariul minim brut a crescut, diferenta dintre brut si net a devenit mai mare, pentru ca o parte foarte importanta a contributiilor sociale a fost mutata in interiorul brutului.
De aceea, cand discutam despre taxarea muncii, acest indicator este adesea mai relevant decat simpla comparatie dintre brut si net.
3. Cat merge la stat din costul total al muncii?
Daca indicatorul anterior ne arata cat ajunge la salariat, acest grafic ne arata cealalta fata a aceleiasi realitati:
cat din costul total al muncii merge catre stat.
Aici intra:
- contributiile suportate de salariat;
- impozitul pe venit;
- contributiile suportate de angajator.
Acest grafic este important pentru ca ne scoate din logica limitata a intrebarii:
„Cat se retine din brut?”
si ne muta spre o intrebare mai corecta:
„Cat din costul total al muncii se transforma in taxe si contributii?”
Pentru antreprenori, acesta este indicatorul care arata adevaratul cost al fortei de munca.
Pentru salariati, acesta este indicatorul care explica de ce o crestere a brutului nu se vede integral in net.
4. Cum se imparte costul total al muncii?
Acest grafic este extrem de util pentru a intelege ce s-a schimbat in structura taxarii.
Am selectat cativa ani relevanti pentru a vedea cum se imparte costul total al muncii intre:
- net;
- contributii suportate de salariat;
- impozit;
- contributii suportate de angajator.
Aici se vede foarte bine de ce anul 2018 ramane un punct de referinta.
Povara fiscala nu a disparut. Dar s-a mutat.
Inainte, o parte mai mare din contributii era suportata separat de angajator, peste brut.
Dupa modificari, o parte foarte mare din aceasta povara a fost plasata in interiorul brutului salariatului, ceea ce a facut ca diferenta dintre brut si net sa para mult mai mare.
De aceea, doua sisteme pot produce impresii foarte diferite daca ne uitam doar la fluturasul de salariu, fara sa privim si costul total.
5. Din cresterea costului salarial, cat ajunge in net?
Acesta este unul dintre cele mai interesante grafice din intreaga analiza.
El raspunde la o intrebare foarte practica:
Cand creste costul salarial pentru angajator, cat din aceasta crestere ajunge efectiv la salariat sub forma de net?
Pentru ca nu orice majorare a costului total produce acelasi efect in venitul net al salariatului.
Uneori, o parte mai mare din crestere se reflecta in net.
Alteori, o parte mai mare se pierde pe drum, prin contributii si impozit.
Acest indicator este util mai ales atunci cand au loc majorari succesive ale salariului minim si vrem sa intelegem daca ele se traduc intr-o crestere reala a venitului disponibil sau doar intr-o crestere a costului total suportat de angajator.
Ce ne arata, in ansamblu, ultimii ani
Daca ne uitam la perioada recenta, concluziile sunt clare.
1. Brutul nu este suficient
Salariul minim brut poate creste semnificativ, fara ca netul sa creasca in acelasi ritm.
2. Nici netul nu este suficient
Doua valori nete similare pot ascunde costuri foarte diferite pentru angajator.
3. Costul total al muncii este esential
Doar el ne arata cu adevarat resursa economica alocata raportului de munca.
4. Taxarea muncii trebuie privita in ansamblu
Contributiile salariatului, contributiile angajatorului si impozitul pe venit trebuie analizate impreuna, nu separat.
5. Nu orice crestere a salariului minim inseamna acelasi castig pentru salariat
Uneori creste mai mult costul. Alteori creste mai mult netul. De aceea, simpla comparatie a brutului poate induce in eroare.
Concluzia acestui capitol
Daca ar fi sa rezum aceasta parte intr-o singura idee, ea ar suna asa:
Nu compara doar brutul. Compara costul total al muncii cu netul care ajunge efectiv la salariat.
Abia atunci discutia despre taxarea muncii devine una reala.
Si abia de aici putem merge mai departe spre intrebari si mai importante:
- ce se intampla cu netul atunci cand este cheltuit si intra in joc TVA;
- cum se compara Romania cu alte state, daca luam in calcul costul total;
- ce rol joaca deducerile, facilitatile si beneficiile extrasalariale;
- si, mai ales, cat din valoarea economica generata de munca ramane, in final, la persoana care munceste.
CTA final pentru blog
Daca ai citit pana aici, te invit sa continui discutia si pe LinkedIn.
Tu la ce te raportezi cand vorbesti despre taxarea muncii: brut, net sau cost total?
[Insereaza aici buton / link: Comenteaza pe LinkedIn]
COMENTEAZA PE LINKEDIN https://lnkd.in/p/dUs2DxTy
.
